Te-ai dus la duș sau la toaletă, ai simțit o umflătură lângă intrarea în vagin și instant ți s-a strâns stomacul? Primul lucru pe care îl simți de obicei când descoperi chistul Bartholin, căci așa se numește acea mică formațiune de lângă orificiul vaginal, nu este durerea. Ci teama.
Dar iată de ce, încă o dată când vine vorba de sănătatea ta intimă, nu trebuie să intri în panică: chistul Bartholin este o formațiune benignă, cea mai frecventă formațiune chistică a vulvei. Aceasta apare la aproximativ 2% dintre femei la un moment dat în viață, cel mai frecvent între 20 și 50 de ani, atunci când una dintre glandele Bartholin se blochează și lichidul nu mai poate fi eliminat normal. Rezultatul este o umflătură uneori mică și nedureroasă, alteori inflamată și foarte inconfortabilă.
În acest articol îți spunem ce simptome poate provoca acest chist, când e nevoie să consulți medicul ginecolog și în ce constă îngrijirea medicală.
Ce vei afla parcurgând această pagină:
Vrei să sari direct la informația de care ai nevoie? Selectează de mai jos secțiunea despre care vrei să citești:
Ca să înțelegi ce este și cum se formează, de fapt, chistul Bartholin, mai întâi trebuie să ne uităm puțin la glandele Bartholin și la rolul lor. Deci haide să pornim de la început: unde se află și ce fac ele?
Glandele Bartholin sunt două glande pereche de dimensiuni foarte mici. Fiecare măsoară aproximativ 0,5 cm, cât un bob de mazăre, și se află la nivelul vestibulului vaginal, adică în zona din jurul orificiului vaginal. Dacă ne imaginăm această zonă ca pe un cadran de ceas, sunt poziționate aproximativ în dreptul orelor 4 și 8, la circa 1 cm sub piele.
Deși sunt mici, glandele Bartholin au un rol important. Ele produc lichidul care lubrifiază vulva și vaginul, mai ales în timpul excitării sexuale. Acest lichid ajunge la suprafață printr-un canal îngust.
La pacientele sănătoase, cele două glande Bartholin nu pot fi simțite la palpare. Problema apare atunci când acest canal prin care trece lichidul se blochează. Lichidul nu mai poate ieși, se acumulează în interior și formează treptat ceea ce numim chist Bartholin.
Cu alte cuvinte, chistul nu este o glandă mărită, ci o acumulare de lichid care apare atunci când canalul prin care acesta ar trebui să se elimine se înfundă.
De obicei, chistul apare pe o singură parte și dimensiunile lui pot varia destul de mult. Unele sunt atât de mici încât abia pot fi observate, altele pot ajunge la 2-4 cm, uneori chiar până la 5 cm. Ca o comparație, dimensiunea poate varia de la cea a unui bob de mazăre până la cea a unei mingi de golf.
Chistul Bartholin apare în momentul în care canalul glandei se înfundă, iar mucusul secretat se acumulează într-o mică formațiune. Harvard Health asociază blocarea glandei Bartholin cu diferite cauze precum infecții, inflamații sau iritații pe termen lung. Dar în practică, nu se știe exact ce anume blochează glanda. În schimb, au fost identificați mai mulți factori asociați cu bartholinita, printre care:
Atenție, însă. Cu toate că infecțiile pot fi implicate în apariția chistului Bartholin și că abcesul poate apărea mai frecvent la femeile cu risc de infecții sexuale, chistul în sine nu reprezintă o infecție cu transmitere sexuală. Nu este contagios și deci nu se transmite prin contact piele-pe-piele.
De asemenea, dincolo de acești factori, unul care nu constituie o cauză a bartholinitei este igiena. Chistul nu apare pentru că nu ai o igienă suficient de bună, iar legătura dintre igiena precară și acest tip de chist este doar un mit și nu te ajută cu nimic. Din contră, nu îți oferă nicio explicație reală și nu aduce decât rușine și vinovăție.
Adevărul este că nu se cunosc cu certitudine cauzele chistului Bartholin. Știm doar că femeile aflate în perioada fertilă sunt mai predispuse, iar riscul crește după pubertate și scade după menopauză.
Unele chisturi Bartholin sunt atât de mici încât nu schimbă nimic în felul în care te simți. Nu te doare, nu te jenează, practic nici nu ai cum să-ți dai seama că ai un chist. Acesta este chistul Bartholin asimptomatic, pe care de regulă îl descoperă medicul la un consult ginecologic de rutină sau în timpul unui test Babeș-Papanicolau.
Lucrurile se schimbă în momentul în care dimensiunile se modifică. Pe măsură ce crește, chistul Bartholin poate începe să genereze simptome. Pentru început, poți observa pur și simplu când te speli sau când te atingi că a apărut o umflătură lângă vagin. Sau s-ar putea să remarci că una dintre labiile mari pare mai umflată decât cealaltă. Asta deoarece chistul apare de obicei pe o singură parte. Poate fi moale la atingere, fie complet nedureros, fie doar puțin sensibil.
Semnalele de alarmă evidente apar atunci când dimensiunile continuă să crească și vorbim deja despre un chist Bartholin inflamat. Simptomele, în aceste situații, nu mai pot fi ignorate. Un chist mare poate deveni deranjant inclusiv când mergi sau când stai pe scaun, când porți blugi sau haine strâmte sau chiar în timpul sexului.
Să presupunem că ai observat deja o umflătură în dreptul orificiului vaginal. Întrebarea următoare este cum îți dai seama dacă e doar un chist sau s-a transformat într-un abces?
Evident că medicul îți poate oferi un răspuns clar în câteva minute. Dar dacă te întrebi cum diferențiezi chistul de abces înainte de a ajunge la consultul ginecologic, iată câteva indicii:
În altă ordine de idei, dacă umflătura a apărut rapid și doare tare, mergi la medic imediat. Este posibil să fie vorba despre bartholinită, adică inflamația glandei Bartholin care are loc atunci când zona se infectează.
Sigur că nu orice umflătură în zona intimă înseamnă automat chist Bartholin. Poate fi vorba în egală măsură despre un chist sebaceu, o foliculită sau un coș infectat. Poate fi de asemenea un lipom, hidradenită supurativă sau un chist de incluziune epidermală. Mai rar, poate fi o formațiune tumorală.
Pentru persoanele fără pregătire medicală, poate fi dificil să deosebească aceste afecțiuni. Nu încerca să-ți stabilești singură diagnosticul doar pe baza informațiilor și a pozelor cu chisturi Bartholin găsite pe internet. Aspectul poate varia mult, la fel și simptomele și cauzele, iar medicul specialist este singurul care poate stabili cu certitudine, în urma consultului, despre ce este vorba.

Când simți o umflătură într-un loc atât de intim, ce faci? Suntem femei și noi la rândul nostru și știm că primul impuls este să faci ceva în legătură cu asta, și de preferat să o faci acasă, în confortul intimității tale. Există, într-adevăr, câteva lucruri care te pot ajuta să ameliorezi disconfortul. Dar există și lucruri pe care nici măcar n-ar trebui să le încerci, fiindcă îți pot face mai mult rău decât bine.
Ce poți face acasă:
Ce să NU încerci niciodată acasă:
Pe scurt, ce ar trebui să reții despre soluțiile la care poți apela acasă este că băile de șezut te pot ajuta, îți pot ameliora disconfortul și pot susține drenajul spontan al chisturilor mici, însă nu există dovezi solide care să susțină că remediile acasă pot vindeca un chist mare sau un abces.
Nu încerca să te tratezi singură, nu e nevoie să gestionezi totul pe cont propriu. Dacă după câteva zile, chistul nu se ameliorează, e momentul să te vadă un medic, nu să încerci o altă rundă de remedii naturiste.
Ai sperat și ai tot sperat că umflătura va trece de la sine. Până la un punct. Ce faci mai departe? Cum stabilești când ai atins acea limită, când este momentul să mergi la medic și cât de urgent este consultul de specialitate? Să le luăm una câte una.
La început, în cazul unei umflături mici și asimptomatice, probabil că prima abordare este să aștepți să treacă. Și uneori, chiar trece. Alteori, nu. Alteori umflătura persistă sau crește, dispare dar revine, sau începe să doară tot mai tare. De aici înainte, este clar că nu mai poți sta singură cu întrebările tale. Dar cât de urgent trebuie să ajungi la medic?
Există încă o situație în care nu e bine să aștepți sau să amâni controlul ginecologic. Dacă ai peste 40 de ani și observi orice fel de formațiune nouă în zona vulvei, solicită cât mai curând consultul medical pentru că există riscul unui carcinom Bartholin. Nu înseamnă automat că așa și este, cancerul glandei Bartholin este foarte rar (sub 2% din cancerele vulvare, conform statisticilor), iar chisturile și alte formațiuni benigne sunt mult mai frecvente. Dar este o măsură de precauție și face parte din evaluarea de rutină a unei formațiuni noi. Cu ajutorul unei biopsii, medicul poate exclude problemele mai serioase.
Diagnosticul de chist Bartholin se pune în general doar prin examen clinic, deci vei avea nevoie să programezi un consult ginecologic. Dacă ai tot amânat consultația, haide să ne uităm puțin la motivele din spatele amânării. De ce îți este teamă? Îți este jenă în privința faptului că ai observat o umflătură? Îți este teamă că nu știi ce se va întâmpla la consult sau că va fi dureros? Dă-ne voie să te liniștim în toate aceste privințe.
În primul rând, așa cum spuneam și mai devreme, chistul se formează ca urmare a înfundării canalului glandei Bartholin. Apariția lui nu spune nimic despre igiena ta, despre obiceiurile tale sau despre moralitatea ta, așa că nu există niciun motiv pentru care ar trebui să te simți rușinată. Mai mult, rolul medicului nu este nicidecum să te judece, ci să evalueze situația și să-ți prezinte soluțiile.
Și că am ajuns la subiectul consultului ginecologic, nici aici nu este nimic înspăimântător sau dureros. De cele mai multe ori, medicul doar se uită și palpează umflătura pentru a-i evalua dimensiunea, consistența și sensibilitatea. Un proces care durează doar câteva minute și care nu necesită ulterior ecografii sau RMN în cazurile obișnuite.
În funcție de observațiile sale, medicul îți poate recomanda ulterior:
Un chist Bartholin mic, fără simptome, nu se tratează. De cele mai multe ori, trebuie doar să fie ținut sub supraveghere pentru a identifica din timp orice modificare în dimensiune sau aspect.
În celelalte cazuri, tratamentul se stabilește în funcție de mărime și de simptome. Dacă s-a infectat, dacă apar durerea sau alte manifestări, tratamentul chistului Bartholin poate varia de la o cură de antibiotice până la diferite proceduri chirurgicale.
Medicul îți poate prescrie antibiotice pentru chist Bartholin dacă acesta s-a infectat și s-a format un abces sau dacă este asociat cu o infecție cu transmitere sexuală. Antibioticul în sine nu va face chistul să dispară pur și simplu, dar are rolul de a trata infecția asociată.
Este cu atât mai important să nu folosești un antibiotic rămas de la o rețetă veche, pentru că s-ar putea să fie vorba despre o infecție diferită de data aceasta, care se tratează cu un alt tip de antibiotic. În mod similar, antibioticul nu se ia preventiv și nici fără rețetă. Din nou, rolul său este să trateze o infecție, iar tipul și doza trebuie stabilite de medic pentru fiecare situație în parte. Uneori, dacă abcesul a fost drenat corespunzător, antibioticul nici nu mai este necesar.
Când chistul este dureros, te jenează la mers, se mărește foarte mult sau prezintă semne clare de infecție, de obicei tratamentul constă într-o procedură de drenaj. Una dintre variantele cele mai folosite este cu ajutorul unui cateter.
Cum decurge procedura? Sub anestezie locală, medicul face o mică incizie pe unde lasă lichidul să se elimine. Introduce apoi prin deschidere un tub foarte subțire, prevăzut cu un mic balonaș la capăt. Acesta se numește cateter Word și rămâne pe loc cel puțin 4 săptămâni, timp în care se formează un nou canal de drenaj și se reduce riscul unui nou blocaj.
Să nu te sperii de faptul că acel cateter rămâne acolo. Este un instrument mic pe care, după primele zile, majoritatea femeilor abia îl mai simt. Deci poți merge, poți lucra, îți poți continua liniștită activitățile zilnice cu el.
Marsupializarea chistului Bartholin este recomandată mai ales pentru chisturile sau abcesele recidivante. Atunci când chistul revine. Procedura se efectuează de obicei sub anestezie locală sau, mai rar, sub anestezie generală.
În ce constă marsupializarea? Medicul face o incizie și drenează lichidul, după care suturează marginile chistului de pielea din jur, așa încât să rămână o mică deschidere permanentă, sub 6 mm. Glanda va putea continua să se dreneze prin această deschidere, astfel încât să reducă riscul de recidivă.
În ultimă instanță, când chistul recidivează în mod repetat și nu răspunde la niciun alt tratament, se poate lua în calcul operația de chist Bartholin. Practic, medicul îndepărtează chirurgical întreaga glandă.
Este o intervenție mai amplă pentru că presupune îndepărtarea glandei cu totul, motiv pentru care și riscul de sângerare sau de formare a unei cicatrici este mai mare. Tocmai de aceea este considerată o ultimă opțiune și se efectuează doar după eșecul celorlalte tipuri de tratament.
Și pentru că știm că la un moment dat te va măcina și această întrebare, nu, excizia glandei Bartholin nu îți va afecta semnificativ viața sexuală. Pierderea unei singure glande nu are efecte grave asupra lubrifierii, pentru că cealaltă glandă Bartholin rămâne funcțională.
Dacă s-a intervenit chirurgical pentru tratarea chistului, fie că vorbim doar despre drenaj, despre marsupializare sau despre excizie, va trebui să fii atentă la câteva aspecte în procesul de recuperare după operația de chist Bartholin:
Nu s-a stabilit un număr general valabil când vorbim despre prețul operației de chist Bartholin. Costurile depind de factori ca:
În sistemul public, în funcție de situație și de unitatea medicală, anumite proceduri pot fi decontate. Dar cele mai sigure informații le obții discutând direct cu medicul tău de familie, cu ginecologul sau cu clinica unde urmează să te tratezi. Stabilește ce include prețul și solicită un deviz ca să înțelegi exact pentru ce costuri te pregătești.

Un chist Bartholin se poate deschide spontan, chiar dacă nu ai făcut nimic pentru a provoca asta. Se poate întâmpla chiar și în cele mai banale momente, la toaletă spre exemplu, când simți că umflătura s-a micșorat brusc și observi că pe hârtie s-a scurs un lichid.
Dacă era un chist simplu, acel lichid poate fi clar sau ușor gălbui. În cazul unui abces, este posibil să se scurgă puroi, uneori cu miros neplăcut. De cele mai multe ori în urma unui drenaj spontan, durerea scade imediat.
Deschiderea formațiunii și eliminarea lichidului te pot face să te simți mai bine pe moment și nu reprezintă o urgență medicală, dar nu înseamnă nici că problema s-a vindecat. Faptul că s-a spart o dată nu garantează că nu se va forma din nou. Canalul glandei poate rămâne blocat în continuare, iar chistul poate recidiva.
Deci, ce ar trebui să faci după un astfel de eveniment?
Da, chistul Bartholin poate recidiva indiferent de metoda de tratament utilizată anterior. Dar statisticile sunt încurajatoare, deoarece acest lucru nu se întâmplă pentru cele mai multe femei.
La un an după intervenție, recurența este de aproximativ 12% după tratamentul cu cateter Word și 10% după marsupializare, diferență considerată comparabilă în literatura de specialitate (StatPearls). Altfel spus, peste 85% dintre femei nu se confruntă cu un al doilea episod în primul an.
Motivul recidivei, atunci când are loc, este faptul că glanda Bartholin își păstrează tendința de a se bloca inclusiv după ce chistul a fost drenat. Dacă un chist revine de mai multe ori, medicul poate trece la o metodă de tratament mai definitivă precum marsupializarea sau excizia glandei. Nu înseamnă că tratamentul inițial a eșuat. Doar că unele persoane sunt pur și simplu mai predispuse la recidivă, și atunci este nevoie de un tratament care funcționează pe termen lung. Scopul, până la urmă, este să reduci șansele unui nou episod și să îți recapeți confortul.
Una dintre întrebările pe care le-am remarcat analizând forumurile medicale este dacă mai poți rămâne însărcinată având un chist Bartholin sau dacă acesta îți poate afecta sarcina. Și într-adevăr, gândul că orice schimbare în zona intimă îți poate afecta fertilitatea sau bebelușul este înfricoșător. Dar răspunsul este, încă o dată, liniștitor. Un chist necomplicat nu împiedică nici obținerea unei sarcini, nici evoluția acesteia și nici nașterea vaginală.
În timpul sarcinii, medicii preferă o abordare cât mai conservatoare. Se rezumă în general la a recomanda băile de șezut sau, dacă este necesar, drenajul sub anestezie locală. Intervențiile mai ample se amână de obicei până după naștere, iar antibioticele, dacă sunt necesare, sunt alese de către medic în așa fel încât să fie cât mai compatibile cu sarcina.
După naștere, unele femei pot dezvolta un chist Bartholin deoarece trauma locală, inclusiv epiziotomia, este unul dintre factorii asociați cu blocarea glandei.
O altă întrebare care apare frecvent pe forumurile medicale este dacă sexul este interzis sau dureros pentru femeile care au un chist Bartholin. Te mai poți bucura de momentele intime ca înainte? Mai poți trăi normal cu el?
De cele mai multe ori, răspunsul este pozitiv. Da, poți avea în continuare o viață normală chiar și cu un chist Bartholin, în special cu unul de dimensiuni mici. Trebuie doar să-ți asculți corpul și să nu forțezi nimic atunci când disconfortul apare.
Dacă nu ai dureri, sexul nu este interzis doar pentru simpla prezență a chistului. Nu există riscul de transmitere la partener, pentru că nu este contagios. Puținele situații în care este recomandată pauza de la sex sunt:
La menstruație, poți folosi liniștită tampoanele și cupa menstruală deoarece chistul este situat la exterior, nu în canalul vaginal. Dar, la fel ca în exemplul de mai sus, dacă zona este umflată și sensibilă, inserția poate deveni inconfortabilă și absorbantul poate fi o alternativă mai potrivită. La fel și după o intervenție, vei relua folosirea tampoanelor doar cu acordul medicului.
În rest, doar asigură-te că porți lenjerie din bumbac, haine lejere și că eviți să stai pe suprafețe dure timp îndelungat, astfel încât zilele tale să treacă cât se poate de confortabil chiar și cu acest diagnostic.
În prezent, pentru că nu a fost identificat mecanismul exact prin care se blochează glanda Bartholin și, deci, nu putem ști cauzele exacte din spatele formațiunii, nu există o metodă dovedită care să prevină apariția unui chist Bartholin.
Ce poți face, însă, este să reduci expunerea la principalii factori asociați:
Nu amâna niciodată controlul ginecologic anual, în timpul căruia medicul poate depista un chist mic înainte ca acesta să devină simptomatic.

Evoluția unui chist Bartholin poate arăta diferit de la o persoană la alta. Poate rămâne mic, fără să te deranjeze deloc. Sau se poate mări, se poate inflama și se poate sparge singur. De aceea, uneori aceeași întrebare cu privire la simptome sau la tratament poate avea răspunsuri diferite în funcție de cum arată și cum se comportă chistul. În continuare găsești răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări despre bartholinită și despre chistul Bartholin.
Da, un chist Bartholin mic și neinfectat poate să dispară de la sine, fără tratament. Unele chisturi se drenează spontan și simptomele se ameliorează, mai ales cu băi de șezut și comprese calde. Pentru cele care persistă, cresc sau recidivează, este indicată evaluarea medicală.
Un chist Bartholin simplu poate fi complet nedureros. Durerea apare mai ales când chistul crește și pune presiune pe țesuturile din jur sau când se infectează și formează un abces. În acest caz, zona poate deveni foarte sensibilă, roșie, umflată și fierbinte.
Chistul Bartholin nu înseamnă automat cancer și, de cele mai multe ori, este o formațiune benignă. Însă este indicat ca orice formațiune nouă în zona intimă, în special după 40 de ani, să fie evaluată de către medic. Dacă observă caracteristici atipice, acesta îți poate recomanda o biopsie pentru a exclude cauzele maligne.
Nu, nu încerca să spargi, să înțepi sau să drenezi singură chistul. Stoarcerea sau folosirea unui obiect ascuțit poate răni țesutul și poate favoriza o infecție. Dacă se deschide singur, spală zona cu apă caldă și lasă drenajul să se producă fără să apeși.
Durata variază, dar un chist Bartholin se poate rezolva în câteva săptămâni. Un chist mic poate să dispară fără tratament. Pentru unul mai mare sau infectat, poate fi nevoie de intervenție medicală. Dacă nu observi nicio ameliorare sau chistul continuă să crească, programează un consult ginecologic.
Nu, chistul Bartholin nu este o infecție cu transmitere sexuală și nu se transmite prin contact sexual. Dar, pentru că unele boli cu transmitere sexuală precum gonoreea sau chlamydia pot fi implicate în inflamarea glandei, medicul îți poate recomanda și testarea pentru infecții sexuale.
Chistul Bartholin este o acumulare de lichid produsă de blocarea canalului glandei. Bartholinita se referă la inflamația propriu-zisă a glandei Bartholin. Dacă inflamația este însoțită de infecție și se acumulează puroi, se poate forma un abces, care este de obicei mult mai dureros decât un chist simplu.
Nu există un antibiotic universal recomandat pentru orice chist Bartholin. De exemplu, un chist simplu, neinfectat, nici nu se tratează cu antibiotic. Medicul îți prescrie antibiotice atunci când există o infecție, precum un abces sau o boală cu transmitere sexuală, iar medicamentul depinde de cauza suspectată.
Surse foto: Pexels.com