Chlamydia este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de o bacterie denumită “Chlamydia trachomatis”. Aceasta trece adesea neobservată din cauză că simptomele nu există, sau apar doar foarte târziu.
La femei, Chlamydia infectează pentru început cervixul (ceea ce poate duce la apariția semnelor cervicitei), după care se poate răspândi în restul aparatului reproductiv, inclusiv spre uter și trompe uterine. Este posibil să afecteze de asemenea:
Chlamydia este cea mai răspândită infecție bacteriană transmisă pe cale sexuală, și nu doar în România. Ca să-ți faci o idee despre cât de frecventă este, uite mai jos câteva statistici:
Încă din statisticile de mai sus îți poți da seama care sunt persoanele predispuse la această infecție. Dar ca să ai o imagine cât mai clară, uite mai jos care sunt grupele cele mai vulnerabile:
În lipsa testării, oamenii nu știu că suferă de Chlamydia și astfel nu beneficiază de tratament, contribuind la răspândirea infecției. Dar pe lângă acest lucru, un alt factor care contribuie la statutul de “cea mai frecventă infecție sexuală bacteriană” îl constituie faptul că se poate transmite prin foarte multe modalități. În continuare îți spunem care sunt acestea.
Cu toate că infecția cu Chlamydia poate fi contactată prin mai multe moduri, principala modalitate de transmitere a bacteriei este pe cale sexuală, respectiv prin contact sexual neprotejat. Hai să vorbim despre cum, mai exact, se poate răspândi infecția:
Este cea mai răspândită metodă de transmitere, și se referă la toate formele de contact sexual neprotejat (pe cale orală, vaginală sau anală). Ejacularea nu influențează în niciun fel măsura în care are loc infectarea, fiindcă bacteria se poate transmite chiar și în lipsa lichidului seminal.
În timpul nașterii, mama infectată cu această bacterie poate transmite infecția la făt. Microorganismele sunt transferate pe cale verticală, prin canalul vaginal. Conjunctivita și pneumonia pot fi două dintre simptomele nou-născutului infectat cu bacteria Chlamydia trichomoniasis.
Chiar și jucăriile pot fi purtătoare și transmițătoare ale bacteriei. Deși mai puțin frecvent, se poate întâmpla ca utilizarea unei jucării sexuale după ce a fost folosită de o persoană infectată sau împreună cu aceasta, să ducă la o nouă infectare cu Chlamydia.
Cel mai indicat este să folosești doar propriile jucării. Sau, în cazul în care nu ești singura utilizatoare, să le folosești doar cu un prezervativ (și un lubrifiant pe bază de apă care nu îl va deteriora) și să le cureți înainte și după fiecare contact sexual.
Conjunctivita cu chlamydia este o inflamație la nivelul ochilor, care ajunge acolo din cauza infectării cu Chlamydia trachomatis. Acest lucru se întâmpla dacă secrețiile genitale ce conțin această bacterie ajung la ochi, spre exemplu când duci mâna la ochi după ce ți-ai atins zona intimă (dacă suferi de Chlamydia) sau pe cea a unui partener infectat.
Multe dintre persoanele infectate nu au niciun simptom, motiv pentru care Chlamydia este numită și “infecție silențioasă”. Tot acesta este și motivul pentru care se transmite atât de ușor: oamenii nu știu că o au, continuă să aibă contact intim neprotejat și nu urmează niciun tratament.
Când totuși apar simptomele, poate dura până la trei săptămâni să fie observate, și sunt diferite pentru femei și pentru bărbați după cum urmează:
Cele mai timpurii simptome sunt cele mai ușoare, urmând să crească în intensitate pe măsură ce infecția se agravează. La femei, cele mai întâlnite simptome sunt:
Dacă infecția este netratată și se agravează, pot să apară și alte simptome:
Iar atunci când infecția are loc la nivel anal, simptomele pot include:
La fel ca în cazul femeilor, dacă infecția are loc la nivel anal, simptomele sunt identice și la bărbați. Pot să apară dureri rectale, sângerări sau scurgeri.
Dacă ai avut contact sexual neprotejat și afli că partenerul era infectat, mergi cât mai curând la medic pentru tratament. La fel și dacă observi scurgeri vaginale sau anale sau dacă apare durerea ori senzația de arsură la urinare. Practic, dacă observi orice simptom anormal sau orice schimbare în zona intimă, cel mai bine este să faci o vizită la doctor.
Diagnosticul se pune pe baza simptomelor, istoricului medical și a analizelor de laborator. Atât medicul specialist (urolog, ginecolog, dermato-venerolog), cât și medicul de familie, pot diagnostica infecția cu Chlamydia.
Pe lângă istoricul sexual și evaluarea factorilor de risc, medicul poate efectua o testare clinică, inclusiv examinarea cu ajutorul unui specul și palparea, pentru a pune diagnosticul corect. De asemenea, pentru a confirma prezența bacteriei Chlamydia trachomatis, se pot face următoarele teste:
Odată ce se pune diagnosticul cu Chlamydia, se recomandă și efectuarea testelor pentru alte boli cu transmitere sexuală (inclusiv syphilis, gonorrhoea și HIV), precum și anunțarea partenerilor sexuali.
Chlamydia este o infecție care se tratează și se vindecă. Cel mai adesea, medicul prescrie un antibiotic, împreună cu recomandarea abstinenței de la contactul sexual pentru cel puțin 7 zile de la încheierea tratamentului (sau folosirea corectă a prezervativului în acest timp).
De asemenea, alte recomandări pe perioada tratamentului și ulterior includ:
În lipsa tratamentului, Chlamydia poate duce la câteva probleme de sănătate grave în special în cazul femeilor. În stadiile avansate, infecția este asociată cu alte afecțiuni, astfel:
Deoarece calea principală de transmitere este cea sexuală, singura modalitate de prevenție a infecției cu Chlamydia este folosirea corectă a metodelor de barieră la fiecare contact sexual (folia pentru sex oral sau prezervativul pentru orice formă de sex). De asemenea, spălarea corectă a mâinilor de fiecare dată după atingerea zonei intime proprie sau a partenerului constituie o metodă de prevenție a răspândirii bacteriei la nivelul ochilor, astfel prevenind conjunctivita.
Chlamydia se poate transmite doar printr-o formă de contact intim, respectiv prin sex (vaginal, anal sau oral), sau de la mamă la făt în timpul nașterii. Singura modalitate în care se poate răspândi prin contact ocazional este prin contactul secrețiilor genitale infectate cu ochii.
Tratamentul cu antibiotice pentru Chlamydia poate dura între 7-14 zile, urmând să fie necesară o nouă testare la 2-3 săptămâni pentru a confirma vindecarea. Ulterior, se mai recomandă un set de teste după 3 sau 5-6 luni, pentru a ști sigur dacă infecția a părăsit organismul.
Da, se recomandă evitarea contactului sexual neprotejat pe perioada tratamentului, precum și timp de 7-10 zile de la încheierea acestuia. Dacă nu este posibilă abstinența, trebuie folosit neapărat prezervativul, în mod corect, de fiecare dată.