Inseminarea artificială este o procedură de reproducere asistată prin care spermatozoizii sunt introduși în uter, în perioada ovulației, pentru a-ți crește șansele de a obține o sarcină. Medicul îți poate recomanda această abordare în anumite cazuri de infertilitate sau atunci când ai dificultăți de concepție, fiind una dintre cele mai puțin invazive metode de tratament.

Îți dorești să devii mămică și acest lucru întârzie să se întâmple? Drumul spre o sarcină poate fi presărat cu o mulțime de întrebări și emoții. Iar când sarcina întârzie să apară, poți ajunge să te întrebi dacă inseminarea artificială ar putea fi o opțiune pentru tine. Adevărul este că pentru multe cupluri, IUI reprezintă primul pas în tratamentele de reproducere asistată. Este o procedură mai simplă și mai puțin invazivă decât fertilizarea in vitro. Află din articolul nostru cum se desfășoară, când este recomandată și dacă îți poate aduce șanse reale de succes.

Ce este inseminarea artificială? 

Înainte să vorbim despre cum se desfășoară, etapă cu etapă, procedura, haide să răspundem mai întâi la cea mai de bază întrebare despre inseminarea artificială, ce este mai exact? Cum funcționează și în ce constă ea?

Inseminarea artificială, numită și inseminare intrauterină (IUI), este o procedură de reproducere umană asistată medical (RUAM). Spermatozoizii sunt introduși direct în cavitatea uterină în perioada ovulației, pentru a le facilita întâlnirea cu ovulul. Scopul procedurii este să-ți crească șansele de concepție în situațiile în care sarcina nu apare pe cale naturală. Tocmai de aceea, medicii o recomandă doar în anumite forme de infertilitate, după evaluarea medicală a ambilor parteneri.

Comparativ cu alte tehnici de reproducere asistată, precum fertilizarea in vitro (FIV), inseminarea artificială este mai puțin invazivă deoarece fecundația are loc în organismul femeii, la nivelul trompei uterine, și nu în laborator. 

• Inseminarea artificială (IUI) este una dintre cele mai simple proceduri de reproducere asistată.
• Spermatozoizii sunt introduși direct în uter în perioada ovulației pentru a crește șansele de fecundare.
• Fecundația are loc în mod natural, în organismul femeii, și nu în laborator, cum se întâmplă în cazul FIV.

Tipuri de inseminare artificială

Literatura de specialitate clasifică procedura în funcție de locul în care este introdusă sperma (uter sau col uterin) sau de sursa acesteia (partener sau donator). În practica medicală, cea mai utilizată metodă este inseminarea intrauterină (IUI), însă există și alte tipuri de inseminare artificială, recomandate în situații specifice.

Inseminare intrauterină (IUI)

Inseminarea intrauterină (IUI) este forma cea mai frecvent utilizată de inseminare artificială.

Spermatozoizii sunt procesați în laborator pentru a selecta celulele cu cea mai bună mobilitate, apoi sunt introduși direct în uter cu ajutorul unui cateter subțire. Distanța pe care spermatozoizii trebuie să o parcurgă până la ovul se reduce astfel, ceea ce poate crește șansele de fecundare.

Inseminare intracervicală (ICI)

În inseminarea intracervicală (ICI), spermatozoizii sunt depuși la nivelul colului uterin, deci nu mai sunt introduși în cavitatea uterină. Este o procedură mai simplă decât IUI.

Dar tocmai pentru că spermatozoizii trebuie să traverseze singuri colul uterin și uterul pentru a se întâlni cu ovulul, ICI are rate de succes mai reduse și este utilizată mai rar în clinicile de fertilitate.

Inseminare cu spermă de partener vs. spermă de donator

Inseminarea artificială poate fi realizată atât cu sperma partenerului, cât și cu spermă provenită de la un donator. În majoritatea cazurilor, cuplurile preferă să folosească sperma de la partener.

Dar există situații când această abordare nu este eficientă. De exemplu, când partenerul suferă de infertilitate masculină severă, când există un risc ridicat de transmitere a unei boli genetice sau dacă femeia dorește să obțină o sarcină fără un partener masculin, medicul poate recomanda folosirea spermei de la un donator în condițiile și limitele prevăzute de legislația aplicabilă și de politica centrului de fertilitate.

Când este recomandată inseminarea artificială 

În anumite forme de infertilitate, când medicul estimează șanse reale ca fecundația să aibă loc în mod natural după introducerea spermatozoizilor în uter, îți poate recomanda procedura de inseminare artificială.

Ce verifică specialistul înainte de a stabili dacă este inseminarea artificială indicată? În primul rând, dacă ai ovulație sau dacă există posibilitatea de a o induce medicamentos. Va verifica totodată și dacă trompele uterine sunt permeabile.

În general, procedura ajunge să fie recomandată în situații precum:

• Infertilitate inexplicabilă, când investigațiile nu identifică o cauză clară a dificultăților de concepție
• Infertilitate masculină ușoară, cum ar fi un număr sau o mobilitate redusă a spermatozoizilor
• Tulburări de ovulație, inclusiv sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
• Endometrioză ușoară, dacă trompele uterine sunt permeabile și rezerva ovariană este adecvată
• Factor cervical (col ostil), când mucusul cervical împiedică trecerea spermatozoizilor
• Utilizarea spermei de la donator, de exemplu când există risc de transmitere a unei boli genetice sau la femeile care apelează la reproducere asistată cu spermă donată.

Când NU este indicată (contraindicații)

Inseminarea artificială nu este potrivită pentru toate cazurile de infertilitate. Când șansele de a obține o sarcină sunt mici chiar dacă procedura este realizată corect, de exemplu dacă trompele uterine sunt obstruate bilateral sau în caz de infertilitate masculină severă, medicul poate recomanda direct fertilizarea in vitro (FIV), deoarece oferă șanse mai mari de succes.

În general, nu este indicată inseminarea artificială când:

• Trompele uterine sunt blocate bilateral, deoarece ovulul și spermatozoizii nu se pot întâlni pentru fecundație
• Există infertilitate masculină severă, cum ar fi un număr foarte mic de spermatozoizi sau o mobilitate foarte redusă
• Ai o rezervă ovariană semnificativ diminuată sau vârstă înaintată, iar șansele de succes ale IUI sunt reduse.

Cum te pregătești pentru inseminare 

În cadrul pregătirii pentru inseminarea artificială, și tu și partenerul veți efectua investigații pentru a confirma că procedura este potrivită și pentru a identifica eventualele cauze ale infertilității.

Ție îți vor fi investigate ovulația și permeabilitatea trompelor uterine, partenerul va realiza o spermogramă, iar testele pentru depistarea anumitor infecții le veți realiza amândoi.

Tot în perioada premergătoare procedurii ți se va recomanda să administrezi acid folic, cu cel puțin o lună înainte, și să faci anumite ajustări în stilul de viață. Ți se va recomanda să renunți la fumat dacă fumezi, să limitezi consumul de alcool, să adopți o alimentație cât mai echilibrată și să-ți menții o greutate normală pentru a-ți crește șansele de a rămâne însărcinată.

Inseminarea artificială - Procedura pas cu pas 

Te întrebi cu emoție cum se face inseminarea artificială? Poți fi liniștită, întregul proces este minim invaziv și nu necesită anestezie. În plus, medicul va comunica cu tine la fiecare pas și îți va pune la dispoziție toate informațiile de care ai nevoie.

În continuare îți explicăm care sunt și cum decurg etapele inseminării, pas cu pas, așa încât să știi exact la ce să te aștepți.

Monitorizarea ovulației și stimularea ovariană (ciclu natural vs. stimulat)

Dacă ovulezi regulat, procedura poate fi efectuată într-un ciclu natural. În caz contrar, se poate realiza într-un ciclu stimulat. Specialistul îți va prescrie anumite medicamente pentru a favoriza dezvoltarea unui folicul.

Medicul îți va monitoriza ovulația prin ecografii și, posibil, analize hormonale, și va programa inseminarea la momentul optim, la aproximativ 24-36 de ore după administrarea injecției de declanșare a ovulației.

Prepararea spermei (spălarea spermei)

În ziua procedurii, proba de spermă va fi recoltată și procesată în laborator. Specialiștii folosesc o tehnică numită spălarea spermei, prin care elimină lichidul seminal, celulele neviabile și alte componente care ar putea provoca contracții uterine.

Sunt selectați doar spermatozoizii cu cea mai bună mobilitate și capacitate de fecundare.

Inseminarea propriu-zisă

Spermatozoizii pregătiți îți vor fi introduși direct în uter cu ajutorul unui cateter subțire, flexibil, care va trece prin colul uterin.

Procedura este rapidă, în general nu durează mai mult de 5-10 minute și nu necesită anestezie. Vei simți cel mult un ușor disconfort, similar cu cel pe care îl simți la un test Babeș-Papanicolau.

După procedură (recuperare imediată)

După inseminare, vei mai rămâne în clinică aproximativ 10-15 minute, după care îți vei putea relua activitățile obișnuite.

Este posibil să ai crampe ușoare sau să observi câteva pete de sânge, care de regulă sunt normale și dispar rapid.

Ce se întâmplă după inseminare: perioada de așteptare

Știm cât ești de nerăbdătoare să afli dacă procedura a avut succes și că probabil te întrebi zi de zi când să faci testul după inseminare. Dar, așa cum îți va spune și specialistul, imediat după inseminare începe așa-numita perioadă de așteptare de două săptămâni (two-week wait).

Cu alte cuvinte, ți se va recomanda să aștepți 14 zile până să efectuezi primul test de sarcină, astfel încât rezultatul să fie cât mai concludent. Testarea prea timpurie poate genera un rezultat fals negativ sau, din contră, un rezultat fals pozitiv dacă ți s-a administrat hCG pentru declanșarea ovulației.

În această perioadă este normal să simți crampe ușoare, să apară un ușor disconfort sau chiar câteva pete de sânge.

Prezența sângelui poate semnala chiar sângerarea de implantare, care apare de obicei la 6-12 zile după ovulație. O deosebești ușor de menstruație prin cantitatea semnificativ mai redusă, care nu este suficientă pentru a umple un absorbant sau un tampon.

Dar este important să nu te demoralizezi nici dacă sângerarea de implantare nu apare. Nu toate femeile întâmpină acest fenomen, iar prezența sau absența lui nici nu confirmă și nici nu exclude o sarcină, așa că nu este cazul să te îngrijorezi.

Semnele pentru care te poți îngrijora și pentru care este recomandat să discuți imediat cu medicul sunt durerile pelvine severe, febra și sângerările abundente. Acestea nu sunt firești și pot indica o infecție sau diverse complicații, așa că trebuie investigate de urgență.

Rata de succes a inseminării artificiale

Șansele de reușită ale inseminării artificiale diferă pentru fiecare cuplu. Majoritatea studiilor le situează în intervalul 7-20%, dar contează vârsta viitoarei mămici, cauzele infertilității, calitatea spermei, rezerva ovariană, dar și cadrul în care se realizează procedura, ciclu natural sau stimulat. Orientativ, șansele de succes per ciclu sunt:

• Sub 35 de ani: aproximativ 10-20%
• 35-39 de ani: aproximativ 10-15%
• Peste 40 de ani: sub 10%

Te rugăm să reții că aceste valori sunt orientative și pot varia în funcție de diagnostic și de protocolul de tratament.

S-a observat că în general rata de succes a inseminării este de aproximativ 10-15% per ciclu, mai ales la femeile tinere. Șansele cresc pe măsură ce procedura se repetă, ajungând la aproximativ 50% după 3-4 încercări, însă nu mai cresc ulterior. Dacă după 3-6 cicluri de inseminare nu obții o sarcină, medicul va face o reevaluare și va lua în considerare alte abordări, inclusiv fertilizarea in vitro.

Riscuri și posibile complicații 

Nu sunt foarte multe riscuri legate de inseminarea artificială. Este considerată o procedură sigură și rareori apar complicații. Cel mai frecvent apar crampele ușoare și un mic disconfort sau spotting după introducerea cateterului.

Există, într-adevăr, un mic risc de sindrom de hiperstimulare ovariană (SHSO) atunci când procedura este precedată de stimularea ovariană, deci într-un ciclu stimulat, și un risc mai mare de sarcină multiplă dacă se dezvoltă mai mulți foliculi.

Dacă apar febra, durerile abdominale intense sau secrețiile cu miros neplăcut, acestea necesită evaluare medicală rapidă pentru că, deși rar, există și un anumit risc de infecție după inseminare.

Inseminare artificială sau fertilizare in vitro (FIV) 

Atât inseminarea artificială (IUI), cât și fertilizarea in vitro (FIV), constituie metode de reproducere asistată. Ele diferă însă prin modul în care are loc fecundația și prin indicațiile medicale asociate.

În cadrul inseminării artificiale, fertilizarea are loc în organismul tău, la nivelul trompei uterine. Procedura este simplă, minim invazivă și nu necesită anestezie, fiind recomandată în cazurile de infertilitate ușoară sau inexplicabilă. Într-adevăr, rata de succes este mai redusă.

În cazul fertilizării in vitro, fertilizarea are loc în laborator. Este o procedură cu un grad mai ridicat de invazivitate, pentru că presupune recoltarea ovocitelor, dar are în general o rată de succes mai mare. Este recomandată de obicei în cazurile de infertilitate moderată sau severă, sau atunci când procedura de IUI eșuează.

Pe scurt, inseminarea artificială reprezintă de multe ori primul pas în încercarea de reproducere asistată. Iar dacă sarcina nu apare după câteva cicluri sau dacă există factori care reduc semnificativ șansele de succes, medicul poate recomanda trecerea la fertilizarea in vitro.

Cât costă o inseminare artificială

Costul unei inseminări artificiale diferă în primul rând de la o clinică la alta, dar depinde și de serviciile incluse în procedură. Tipul ciclului (natural sau stimulat), medicația utilizată pentru stimularea ovulației, numărul ecografiilor și analizelor necesare pentru monitorizare, pregătirea spermei în laborator și, dacă este cazul, utilizarea spermei de la un donator, toate acestea vor influența prețul final. În România, costul variază adesea în intervalul aproximativ 1.900-3.000 lei.

Aspectul emoțional: cum treci prin acest parcurs

Drumul către a obține o sarcină și a fi pe cale să devii mămică poate fi la fel de solicitant emoțional pe cât este din punct de vedere medical. Speranța, nerăbdarea, emoțiile și teama că procedura ar putea să nu reușească sunt firești și este normal să se amplifice și mai mult în perioada de așteptare dintre inseminare și testul de sarcină.

Ce este important pentru sănătatea ta emoțională este să reții că doar pentru că un ciclu de inseminare nu are rezultatul dorit, nu înseamnă că șansele au dispărut sau că nu vei deveni mămică vreodată.

Multe cupluri au nevoie de mai multe încercări sau de o altă metodă de reproducere asistată pentru a obține o sarcină, iar sprijinul dintre parteneri, susținerea familiei și eventual discuțiile cu un psiholog specializat în această perioadă te pot ajuta enorm să gestionezi mai ușor stresul și așteptările cu care vine la pachet toată această călătorie.

Întrebări frecvente privind inseminarea artificială

Iei în calcul inseminarea artificială, urmează să treci printr-o astfel de procedură sau pur și simplu te confrunți cu dificultăți în a rămâne însărcinată și te întrebi dacă IUI este răspunsul pentru tine? Atunci știm deja că ai o mulțime de întrebări care ți se învârt în minte. Mai jos găsești răspunsuri scurte, bazate pe informații medicale, pentru cele mai frecvente întrebări despre procedură și șansele ei de succes.

Ce este inseminarea artificială?

Inseminarea artificială (IUI) este o metodă de reproducere asistată prin care spermatozoizii pregătiți în laborator sunt introduși direct în uter în perioada ovulației pentru a-ți crește șansele de a obține o sarcină.

Cât durează procedura de inseminare artificială?

Procedura propriu-zisă durează între 5 și 10 minute. După inseminare, vei mai rămâne în clinică aproximativ 10-15 minute, după care îți poți relua activitățile obișnuite. Este recomandat să aștepți cel puțin 2 săptămâni până la efectuarea primului test de sarcină, astfel încât rezultatul să fie cât mai precis.

Doare inseminarea artificială?

În majoritatea cazurilor, procedura nu este dureroasă. Unele femei pot simți un ușor disconfort sau crampe asemănătoare celor menstruale în timpul introducerii cateterului, însă procedura nu necesită anestezie.

La cât timp după inseminare se poate instala sarcina?

Dacă fecundația are loc, implantarea embrionului în uter se produce la aproximativ 6-12 zile după ovulație. Confirmarea sarcinii se face prin test de sarcină sau prin dozarea beta-hCG, la momentul recomandat de medic.

Când pot face testul de sarcină după inseminare?

Este recomandat să efectuezi testul de sarcină la aproximativ 14 zile după inseminare și nu mai devreme, pentru a evita rezultatele fals negative sau fals pozitive.

Care este rata de succes a inseminării artificiale?

Șansele de succes ale inseminării artificiale se învârt de obicei în intervalul 7-20% per ciclu, dar depind de vârstă, de cauza infertilității, de calitatea spermei și de protocolul de tratament. În general, rata de succes este mai mare la femeile sub 35 de ani și scade odată cu înaintarea în vârstă.

Câte inseminări se fac înainte de a trece la FIV?

Medicii recomandă între 3 și 6 cicluri de inseminare artificială după care, dacă sarcina nu apare, poate fi indicată fertilizarea in vitro.

Care este diferența dintre inseminarea artificială și FIV?

La inseminarea artificială, fecundația are loc în organismul femeii, după introducerea spermatozoizilor în uter. În fertilizarea in vitro, fecundația are loc în laborator, iar embrionul este transferat ulterior în uter.

Se poate face inseminare cu spermă de donator?

Da. În anumite situații medicale sau personale, inseminarea poate fi realizată cu spermă provenită de la un donator, în conformitate cu legislația și protocoalele centrului de fertilitate.

Ce trebuie să fac după inseminare pentru a crește șansele?

Respectă recomandările medicului, încearcă să-ți menții un stil de viață cât mai sănătos și evită să faci teste de sarcină prea devreme. În mod normal, dacă medicul nu recomandă altfel, ar trebui să-ți poți continua liniștită activitățile obișnuite.

Surse foto: Pexels.com