Acidul folic (vitamina B9) este una dintre acele vitamine care odată ajunse în organism, se dizolvă. Corpul nu își formează propriile rezerve de acid folic, de aceea e atât de important să fie preluat din alimentație și, uneori, din suplimente.
Dar ce legătură are cu sarcina, și cum îți ajută bebelușul? Și dacă este atât de benefic, când și de ce poate avea efecte negative? Despre cum apare deficitul de acid folic, care sunt consecințele și de ce este recomandată administrarea de acid folic în sarcină, îți spunem totul în acest articol.
În natură, există o mulțime de alimente care conțin vitamina B. Sursele diferă de la alimente de origine vegetală (broccoli, spanac, kale, citrice) până la cele de origine animală (ouă, ficat etc.). Această formă naturală de vitamina B9 se numește folat.
Ei bine, din cauză că uneori, corpul nu preia suficientă vitamina B9 din alimentație, trebuie ajutat cu suplimente. De asemenea, vitamina B9 este adăugată în alimente ca făina, cerealele sau pâinea. Astfel că avem nevoie și de o formă sintetică a vitaminei B, iar aceasta se numește acid folic.
Acidul folic este forma sintetică a vitaminei hidrosolubile B9, pe care o găsești doar în suplimentele nutritive. Este un nutrient esențial pentru corpul tău, care contribuie la funcționarea optimă a organismului și la prevenția complicațiilor generate de deficitul de acid folic.
Unul dintre rolurile principale ale acidului folic este să contribuie la producția și refacerea ADN-ului și ARN-ului în corp, în special când există o creștere rapidă a celulelor și a țesuturilor. De aceea este recomandat mai ales pentru bebeluși, adolescenți și în sarcină.
Acidul folic împreună cu vitamina B12 susțin producția celulelor roșii din sânge și funcționarea optimă a fierului pentru a preveni anemia. Alte roluri importante includ:
Producția de energie
Producția anumitor tipuri de proteină
Metabolizarea carbohidraților
Creșterea, diviziunea și funcționarea optimă a celulelor
Reglarea funcționării sistemului nervos
Prevenția unor probleme ale fătului la naștere
Pe de altă parte, un nivel de acid folic scăzut poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv anemie, creșterea riscului de probleme cardiace și probleme ale dezvoltării fătului în sarcină. Acesta este și motivul pentru care suplimentarea cu acid folic este atât de importantă la femeile însărcinate.
Acidul folic este de multe ori este recomandat sub formă de suplimente pentru a susține mai multe funcții ale organismului.
În aceste suplimente se găsește atât acid folic sintetic, cât și folat (acid folic natural). Deși ambele sunt forme ale vitaminei B9, corpul le metabolizează diferit și astfel pot produce mai multe efecte benefice.
Dacă te întrebai la ce ajută acidul folic, iată mai jos principalele beneficii.
Acidul folic este recomandat în perioada sarcinii pentru a susține dezvoltarea normală și fără complicații a fătului, dar și pentru a preveni riscurile de sănătate pentru mamă. Astfel, suplimentarea cu acid folic în sarcină poate să prevină:
Malformațiile congenitale ale fătului: în special defectele de tub neural ca spina bifida (când creierul, meningele sau coloana vertebrală a bebelușului nu se dezvoltă complet) și anencefalia (când craniul și oasele bebelușului nu sunt complet formate înaintea nașterii).
Complicațiile în timpul sarcinii: cum ar fi preeclampsia (hipertensiunea arterială și prezența în exces a proteinelor în urină după a 20-a săptămână de sarcină).
Lipsa de acid folic în corp, sau deficitul de folat, poate avea numeroase efecte negative. Anemia, degradarea capacității mentale, scăderea imunității, depresia și problemele de dezvoltare a fătului în timpul sarcinii sunt câteva dintre cele mai frecvente.
Suplimentarea cu acid folic poate regla nivelul de folat în corp, astfel restabilind echilibrul și prevenind complicațiile.
Din cauză că deficitul de folat e asociat cu un risc crescut de demență și probleme de funcționare mentală, suplimentele cu acid folic pot susține sănătatea creierului. Statisticile arată că un consum optim de folat te poate proteja inclusiv de Alzheimer.
Lipsa folatului a fost asociată inclusiv cu schizofrenia, depresia și alte tulburări psihice, deoarece afectează producția neurotransmițătorilor. Astfel, studii recente sugerează că administrarea de acid folic poate ameliora simptomele unor probleme ca:
Tulburarea bipolară
Schizofrenia, inclusiv dacă se administrează împreună cu antipsihotice
Depresia postpartum, inclusiv dacă se administrează împreună cu antidepresive
Unul dintre beneficiile cunoscute ale acidului folic este că reduce nivelul de homocisteină din sânge, aminoacid care la rândul său contribuie la creșterea riscului de probleme cardiace. Un nivel scăzut de acid folic este adesea asociat cu un nivel ridicat de homocisteină.
Prin faptul că acidul folic metabolizează acest aminoacid și îmbunătățește funcția vaselor de rezistență, el susține sănătatea inimii. Conform studiilor, previne cu 10% riscul de infarct și cu 4% riscul altor boli cardiovasculare.
La persoanele cu diabet, suplimentele cu folat și acid folic pot echilibra nivelul de zahăr din sânge și pot reduce rezistența la insulină. Femeilor care suferă de diabet li se recomandă un consum de aprox. 400 mcg de acid folic înainte de sarcină.
Există numeroase teorii conform cărora acidul folic reduce inflamația, dintre care o parte s-au confirmat prin studii. Suplimentele cu vitamina B9 pot reduce markeri ai inflamației precum PCR (Proteina C Reactivă) la femeile care suferă de SOP (Sindromul Ovarelor Polichistice).
Metotrexatul, spre exemplu, este un tratament care suprimă activitatea sistemului imunitar pentru a trata afecțiuni ca psoriazisul sau artrita reumatoidă. Pentru că susține funcții importante ale organismului, acidul folic poate reduce efectele secundare provocate de astfel de medicamente.
Homocisteina se poate acumula când dacă rinichii nu funcționează optim și nu filtrează sângele. Tocmai de aceea aproximativ 85% dintre persoanele care suferă de insuficiență renală cronică au un nivel ridicat de homocisteină în sânge.
Acidul folic poate ajuta la scăderea homocisteinei și la prevenția afecțiunilor cardiace în cazul acestor persoane.
Deficitul de acid folic poate apărea din mai multe cauze. Vitamina B este hidrosolubilă și se dizolvă în organism, așa că nu rămân rezerve stocate în corp. Folatul și acidul folic trebuie administrate și absorbite constant în organism, printr-o alimentație echilibrată și suplimentare corectă.
Lipsa unei astfel de diete echilibrate este una dintre sursele principale ale deficitului de vitamina B9, alături de cauze ca:
Un consum insuficient de alimente bogate în folat
Sarcina și alăptarea
Dialize
Anemie hemolitică
Aclorhidrie (lipsa acidului în stomac) sau hipoclorhidrie (un nivel scăzut de aciditate în stomac)
Intervenții chirurgicale sau tulburări ce afectează capacitatea organismului de a absorbi folatul (ex: operația de bypass gastric sau boala celiac)
Medicamente ce scad absorbția de folat (ex: metotrexat sau sulfasalazină)
Consumul excesiv de alcool
Când în corp nu este prezentă o cantitate suficientă de folat, apare deficitul care poate provoca anemia megaloblastică, adică insuficiența globulelor roșii în sânge. Acesta este principalul simptom al deficitului, și se manifestă prin simptome ca:
Oboseală
Probleme de concentrare
Dureri de cap
Senzația de slăbiciune și respirație dificilă
Pierderi în greutate
Stări de irascibilitate
Palpitații ale inimii
Dureri în interiorul gurii și la nivelul limbii
Schimbarea culorii pielii, a unghiilor și a părului
Stări depresive
Apariția anumitor alergii
Pierderi de memorie
Deși este important ca alimentația să fie echilibrată și bogată în surse de folat, s-a confirmat că organismul absoarbe mai bine acidul folic din suplimente și alimente îmbogățite cu vitamina B9. Astfel, ambele surse sunt importante, și se recomandă un consum total de:
65 mcg: pentru bebeluși cu vârste între 0 și 6 luni
80 mcg: pentru bebeluși cu vârste între 7 și 12 luni
150 mcg: pentru copii cu vârste între 1 și 3 ani
200 mcg: pentru copii cu vârste între 4 și 8 ani
300 mcg: pentru adolescenți cu vârste între 9 și 13 ani
400 mcg: pentru tineri cu vârste între 14 și 18 ani
400 mcg: pentru adulți, după vârsta de 19 ani
400-800 mcg: în timpul sarcinii
500 mcg: în timpul alăptării
Teoretic, studiile confirmă că o doză de acid folic ce nu depășește 1mg/zi este în general sigură pentru orice persoană sănătoasă. Practic, întotdeauna este bine să urmezi recomandarea medicului, cu atât mai mult pentru bebeluși, copii, în timpul sarcinii și în perioada postpartum.
Efecte negative pot apărea dacă se depășește doza de 1 mg pe zi, iar anumite studii sugerează că doze prea mari de acid folic luate pe termen lung, spre exemplu 0.8-1.2 mg/zi, pot crește riscul de cancer sau infarct la persoanele care au probleme cardiace. De asemenea, pot apărea reacții ale acidului folic cu diverse tratamente. Așa că întotdeauna cere sfatul specialistului înainte de a folosi astfel de suplimente.
În timpul formării fătului, coloana vertebrală este printre primele părți ale corpului care se dezvoltă din embrion. După aceea se formează și creierul bebelușului. O cantitate deficitară de acid folic în corpul mamei poate afecta dezvoltarea coloanei și a tubului neural (creier și coloană), așa că suplimentarea este foarte importantă.
De asemenea, acidul folic în sarcină are un rol important în prevenirea nașterii premature și a tulburărilor cardiace, contribuind la dezvoltarea normală a fătului. Dacă vrei să citești mai multe despre dezvoltarea naturală a bebelușului în fiecare trimestru de sarcină, ți-am spus AICI tot ce trebuie să știi.
detalii generale
În general, suplimentarea cu acid folic este foarte importantă în primul trimestru de sarcină și medicii recomandă o doză zilnică de aprox. 400-800 mcg până în săptămâna 12.
Poți lua acid folic încă de dinainte să rămâi însărcinată și poți continua pe perioada alăptării cu aproximativ 500 mcg pe zi.
Dar această cantitate variază pentru fiecare femeie și trebuie adaptată în funcție de propria stare de sănătate. Așa că întotdeauna administrează doar dozele pe care ți le recomandă medicul tău.
Există surse fortificate cu acid folic, cum sunt pâinea, pastele, făina, cerealele, biscuiții și produsele de patiserie îmbogățite cu vitamina B12. Dar pe lângă acestea, printre alimentele care conțin folat în mod natural se numără:
Sparanghel și anghinare
Fasole verde și roșie
Spanac, kale și salată verde
Varză de Bruxelles
Broccoli și conopidă
Mazăre
Anghinare
Avocado
Arahide
Semințe de floarea soarelui
Portocale
Grapefruit
Papaya
Banane
Pepene galben
Ouă
Ficat de vită
Nu doar deficitul de acid folic are efecte negative, ci și excesul. Un consum prea ridicat de vitamina B12 poate duce la acumularea acidului folic nemetabolizat în sânge și la o serie de reacții adverse. Un astfel de exces se manifestă prin:
Slăbirea sistemului imunitar
Afecțiuni ale funcțiilor cerebrale
Crampe abdominale
Diaree, greață și alte probleme digestive
Tulburări de somn
Confuzie și irascibilitate
Epilepsie
De asemenea, administrarea unor cantități prea mari de acid folic în sarcină poate afecta negativ dezvoltarea creierului fătului și poate crește riscul de autism.
Vestea bună este că din cauză că vitamina B9 e hidrosolubilă (se dizolvă în apă), aceasta este eliminată ușor din corp prin urină. Așa că se ajunge destul de rar la situația în care există prea mult acid folic în sânge.
Unul dintre efectele secundare frecvente ale administrării de acid folic este că poate masca o altă deficiență. Spre exemplu, în cazul anemiei. Poți crede că acidul folic te ajută, dar este posibil ca sursa anemiei să fie alta, cum ar fi deficiența de fier sau de B12.
În cazul deficienței de B12, lipsa tratamentului corect poate duce la complicații precum leziuni ale nervilor. Așa că este foarte important să faci o vizită la medic și o serie de analize de sânge pentru a stabili exact dacă ai sau nu nevoie de acid folic și de alte suplimente.
De asemenea, asigură-te că iei vitamina B9 doar la recomandarea medicului și că eviți excesul, astfel încât să previi complicațiile discutate mai sus și eventuale reacții negative cu alte medicamente.
Diferența principală este tipul vitaminei: sintetică vs. naturală. Deși folatul și acidul folic sunt adesea folosite în același sens și sunt forme ale aceleiași vitamine (B9), ele au origini diferite.
Folatul se referă la toate formele de vitamina B9, inclusiv acid folic și 5-MTHF, un derivat al acidului folic. Tot folat se numește și forma naturală de vitamina B9, așa cum se găsește ea în alimente ca ficatul, legumele verzi sau citricele.
Acidul folic este forma sintetică a folatului, având o altă structură și efecte ușor diferite asupra corpului. Aceasta este forma de vitamină B9 adăugată în alimentele fortificate, multivitamine și alte suplimente.
Poți lua acid folic oricând în timpul zilei, atât dimineața cât și seara. Nu momentul din zi este important, ci când ar trebui administrat în raport cu timpul meselor. Vitamina B9 este hidrosolubilă, ceea ce înseamnă că este cel mai bine să o iei cu un pahar de apă chiar înaintea unei mese, pentru o absorbție completă și optimă.
Doza de acid folic recomandată depinde de o mulțime de factori cum ar fi vârsta, starea de sănătate, dacă pacienta este însărcinată sau alăptează etc. De asemenea, numărul de pastile recomandate depinde de concentrația lor de acid folic. Întotdeauna ia acidul folic exact așa cum îți recomandă medicul, atât în privința dozei cât și a perioadei de administrare.