De vitamina K auzi mai rar când vorbim despre suplimente alimentare. Ești obișnuită să te suplimentezi cu vitaminele C și D, cu Omega 3 și 6, cu Fier, Magneziu și Zinc, dar K este mai puțin cunoscută. Totuși, dacă ai folosit vreodată un complex de multivitamine, cel mai probabil se găsea acolo și vitamina K - tu știi la ce te ajută? Haide să vedem împreună care este rolul acestui nutrient, ce beneficii are, în ce alimente îl găsim și cum ne afectează menstruația și viața.
Numim “vitamina K” o familie de nutrienți liposolubili pe care îi găsim în corpul uman la nivelul oaselor, al ficatului, dar și în pancreas, inimă și creier. Organismul descompune rapid acești nutrienți și îi elimină prin sistemul excretor.
Vitamina K ajută la producția a 4 din cele 13 proteine necesare pentru procesul de coagulare a sângelui. Rolul ei principal este, deci, să producă diverse proteine necesare pentru coagularea sângelui și sănătatea osoasă.
Protrombina, spre exemplu, este o proteină de care depinde în mod direct procesul de coagulare a sângelui. La rândul ei, protrombina este direct dependentă de vitamina K, sub a cărei influență este produsă în ficat.
Osteocalcina este un alt exemplu similar. E cea mai importantă proteină necolagenică din țesutul osos, iar pentru secreția ei este necesară vitamina K.
Ce înțelegem din asta? Grupul de vitamine K este esențial pentru funcționarea optimă a organismului pentru că ajută la oprirea sângerărilor și vindecarea rănilor, la menținerea sănătății osoase și până la urmă la funcționarea optimă a organismului.
Cercetătorii i-au studiat rolul și în sănătatea cardiovasculară, pentru că vitamina K este implicată și în producția unei proteine care previne întărirea arterelor inimii (proteina Gla matriceală), astfel ajutând la prevenția bolilor de cardiovasculare. Studiile sunt însă limitate pe acest subiect și este necesară o analiză mai amănunțită pentru obținerea unor rezultate concludente.
Spuneam mai sus că prin vitamina K ne referim de fapt la un grup de nutrienți. Asta înseamnă că este de mai multe feluri. Filochinona și menachinona sunt principalele sale forme cu rol în sănătatea osoasă și în coagularea sângelui. Iată mai jos ce trebuie să știi despre formele vitaminei K:
Este cea mai importantă formă și principala sursă de vitamina K din dieta noastră. O găsim în general în legumele cu frunze verzi, în uleiurile vegetale, și încă câteva fructe și legume.
Este cea mai importantă formă și principala sursă de vitamina K din dieta noastră. O găsim în general în legumele cu frunze verzi, pentru că este implicată în mod direct în procesul de fotosinteză. Se găsește de asemenea în uleiurile vegetale, dar și în măsline, ceai verde, în semințele de bumbac și în anumite fructe cum sunt kiwi și avocado.
Rolul său principal este să contribuie la producerea proteinelor ce contribuie la coagularea sângelui.
O regăsim în cantități mai mici, fie produsă de bacterii în alimentele fermentate, fie în alimente de proveniență animală precum ouăle, brânza și carnea. Menachinona poate fi produsă și în corpul uman, de bacteriile din tractul digestiv.
Al doilea tip de vitamina K2 poate fi regăsit în cantități mai mici în alimentația noastră. Ea poate fi produsă de bacterii în alimentele fermentate, dar se află și în alimente de proveniență animală cum sunt ouăle, brânza și carnea. Menachinona poate fi produsă și în corpul uman, de către bacteriile din tractul digestiv.
Pe lângă rolul său de bază în procesul de coagulare a sângelui, vitamina K2 mai contribuie și la activarea proteinei care împiedică procesul de calcificare a vaselor de sânge, astfel prevenind deteriorarea lor.
Menadionă (vitamina K3)
Spre deosebire de K1 și K2 care sunt produse în mod natural, menadiona este o formă sintetică a vitaminei K, pe care ficatul o poate converti în K2. Este produsă artificial și nu este un supliment destinat oamenilor. Se folosește în industria creșterii animalelor pentru hrana păsărilor și a porcinelor, și poate fi găsită inclusiv în hrana convențională comercializată pentru pisici și câini.
Spre deosebire de vitaminele K1 și K2 care sunt produse în mod natural, menadiona este o formă sintetică a vitaminei K pe care ficatul o poate converti în K2. Este produsă artificial și nu este un supliment destinat oamenilor. Se folosește în industria creșterii animalelor pentru hrana păsărilor și a porcinelor, și poate fi găsită inclusiv în hrana convențională comercializată pentru pisici și câini.
Și acest tip de vitamina K are un rol antihemoragic, astfel încât poate opri sângerarea la animale în urma unor afecțiuni parazitare, a unor infecții sau intoxicații.
Rareori se întâmplă ca o persoană adultă să aibă deficit de vitamina K. De obicei, asimilăm o cantitate suficientă din alimentație. Există totuși cazuri când apare o insuficiență a acestui nutrient (vorbim imediat despre factorii de risc), și atunci astfel de carențe se pot manifesta prin:
Sângerări necontrolate și hemoragii, chiar și fără să fie cauzate de o rană;
Apariția vânătăilor;
Apariția cheagurilor de sânge sub unghii;
Menstruații abundente;
Sângerări ale membranelor mucoase din interiorul corpului;
Culoare negru închis și prezența sângelui în scaun;
Slăbirea sistemului osos;
Creșterea riscului de osteoporoză;
Creșterea riscului bolii arteriale coronariene
Dacă în mod normal alimentația ne este suficientă pentru un nivel optim de vitamina K, cum apare deficiența? De cele mai multe ori, dezechilibrul este indus fie de o afecțiune, fie printr-un tratament medicamentos. Iată care sunt factorii de risc principali ce pot scădea nivelul de vitamina K:
Malnutriția;
Lipsa tratamentului cu vitamina K la naștere, în cazul bebelușilor.
Afecțiuni ce influențează absorbția la nivelul tractului digestiv: boala celiacă, boala Crohn, fibroza chistică, colita ulcerativă;
Boli ale ficatului: ciroza;
Administrarea de antibiotice: ele pot distruge bacteriile ce produc vitamina K în tractul digestiv și pot scădea nivelul acesteia în corp în cazul administrării pe termen lung;
Administrarea de anticoagulante: sau alte medicamente ce afectează absorbția vitaminei K;
Intervenția chirurgicală bariatrică recentă: operația pentru scădere în greutate;
Consumul excesiv de alcool.
Potențialul de toxicitate este foarte mic și încă nu au fost asociate efecte adverse ale consumului în exces de vitamina K. Studiile nu sunt suficiente pentru a identifica ce se întâmplă dacă te suplimentezi zilnic cu doze mari. Singura formă de vitamina K declarată toxică pentru corpul uman este menadiona.
Ceea ce știm însă este că atunci când apare, intoxicația cu vitamina K poate duce la:
Icter (gălbinare);
Hiperbilirubinemie;
Anemie hemolitică;
Icter neonatal la nou-născuți;
Pe cât de rare sunt la adulți, pe atât sunt de comune deficiențele acestui grup de nutrienți la bebeluși. Nivelurile scăzute de vitamina K sunt frecvente și pot cauza sângerări periculoase:
la nou-născuți, pentru că nutrienții nu trec prin placentă și cei mici au un număr limitat de proteine pentru coagularea sângelui la naștere.
la sugari, pentru că vitamina K se găsește în doze foarte mici în laptele matern.
Părinții trebuie să înțeleagă că este esențial ca o injecție cu vitamina K să-i fie administrată celui mic imediat după naștere. Bebelușii cărora nu li se asigură acest supliment nu pot forma cheaguri de sânge și nu pot opri sângerările, motiv pentru care sunt de 81 de ori mai predispuși la o sângerare severă.
De aceea, este o procedură standard ca nou-născuților să li se administreze o doză de vitamina K imediat după venirea pe lume, astfel evitând complicațiile unei deficiențe (ex: sângerări în intestine sau în creier, care nu sunt vizibile dar pot fi fatale).
Un nivel optim de filochinonă și melachinonă este esențial pentru funcționarea sănătoasă a sistemului osos și cardiovascular. Având în vedere rolul său în organism, principalele beneficii ale vitaminei K sunt:
Vitamina K joacă un rol important în sănătatea osoasă deoarece activează numeroase proteine implicate în formarea oaselor. Osteocalcina, de exemplu, care face parte din matricea osoasă și este principala proteină non-colagenică din țesutul osos, este produsă cu ajutorul vitaminei K.
O alimentație deficitară în ceea ce privește vitamina K, respectiv o dietă din care lipsesc legumele verzi, este frecvent asociată fracturilor de oase. Momentan nu există studii sau cercetări care să confirme cu certitudine că un nivel optim de filochinonă și menachinonă în organism poate să prevină problemele osoase, însă specialiștii sugerează că poate reduce riscul unei densități osoase reduse.
O funcție esențială a vitaminei K este să regleze calciul nu doar în oase, ci și în creier. Astfel, împreună cu vitamina D, un consum optim de filochinonă poate proteja sănătatea creierului și poate reduce riscul de demență, deficiență cognitivă și alte probleme neurodegenerative asociate unei vârste înaintate.
Acest lucru este confirmat și prin studii, care ne arată că o concentrație mai ridicată de vitamina K la nivelul creierului este asociată unor șanse cu 17% până la 20% mai mici de demență. Riscul este cu 14-16% mai mic și în dezvoltarea bolilor Parkinson și Alzheimer atunci când în corp există suficientă vitamina K.
Atât vitamina K1, cât și vitamina K2 care este disponibilă în mai multe forme, susțin sănătatea inimii și scad riscul de infarct și alte boli cardiovasculare. Acestea previn mineralizarea, respectiv acumularea de minerale în artere (fenomen normal odată cu înaintarea în vârstă). În acest mod, presiunea sangvină este menținută sub control și inima poate pompa liber sângele în corp.
Conform statisticilor, persoanele care consumă în mod regulat legume verzi bogate în filochinonă au un risc semnificativ mai scăzut să se prezinte la medic cu cazuri de artere blocate, cu toate că nu este clar cum exact acționează vitamina K pentru a proteja sănătatea arterială.
Vitamina K poate funcționa ca un co-factor în formarea anumitor proteine prezente în plasma sangvină (numite proteine plasmatice). Astfel, nivelul de filochinonă din corp poate influența sistemul imunitar și mai ales răspunsurile inflamatorii mediate de celulele T (limfocitele cu rol esențial în imunitatea celulară, respectiv în identificarea și distrugerea celulelor infectate sau anormale cum sunt virușii și bacteriile).
Au fost identificate anumite legături între nivelul de vitamina K și diverse boli inflamatorii, inclusiv cancerul. Însă informațiile sunt momentan destul de limitate și este nevoie de mai multe cercetări înainte de a face o conexiune între vitamina K și modul în care protejează sistemul imunitar.
Tumorile canceroase sunt complexe și încă nu există un răspuns concret la întrebări cu privire la motivele pentru care oamenii se îmbolnăvesc de cancer. În lipsa cunoștințelor exacte cu privire la cauză, este imposibilă stabilirea cu certitudine a unor metode de profilaxie. Recomandările pentru prevenție se fac, în acest context, pe baza observațiilor.
Astfel, studiile observaționale sugerează că un consum redus de vitamina K poate crește riscul de cancer. Anumite cercetări au descoperit chiar că vitamina K2 poate inhiba extinderea celulelor canceroase. Momentan însă, datele sunt contradictorii atât asupra formelor eficiente de vitamina K ce pot avea efecte pozitive, cât și asupra tipurilor de cancer pe care le pot influența.
Creșterea longevității este un efect indirect observat la persoanele care consumă un nivel optim de vitamina K. Există statistici care ne indică un risc cu 36% mai mic de deces la persoanele cu un consum ridicat de vitamina K, în comparație cu cele cu un consum redus.
Noile cercetări confirmă efectele pozitive și preventive ale vitaminei K asupra mineralizării arteriale, bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și a problemelor neurodegenerative. Suplimentarea cu vitamina K2 oferă totodată beneficii asupra sănătății pentru toate grupurile de vârstă.
Astfel, prin faptul că scade șansele de deces din oricare dintre aceste cauze, are în mod indirect o contribuție la creșterea șanselor de viață și îmbunătățirea longevității.
Vitamina K susține în același timp sistemul de apărare a pielii împotriva procesului de îmbătrânire, având rol preventiv pentru multiple boli asociate înaintării în vârstă.
Aproximativ 25% dintre adulți la nivel global suferă de boala ficatului gras non-alcoolic. Aceasta favorizează acumularea unui număr excesiv de lipide în celulele ficatului, lucru care în final conduce la grave afecțiuni hepatice.
În aceste condiții, noile studii sugerează că administrarea de vitamina K2 susține sănătatea hepatică și poate contribui la prevenția bolii ficatului gras non-alcoolic. Și vitamina K1 preluată în mod natural dintr-o alimentație adecvată este asociată unui risc redus de deces la pacienții cu boli hepatice cronice.
Tot în cazul pacienților cu boli hepatice, vitamina K este folosită de asemenea pentru a susține coagularea sângelui și pentru a reduce riscul de sângerare.
Calciul este principala minerală din oase și dinți, iar vitamina K2 are un rol esențial în metabolismul calciului în organism. Aceasta activează două proteine cu acțiune importantă în fixarea calciului în oase, astfel formând legătura dintre vitamina D3 și Ca pentru a susține sănătatea osoasă.
Una dintre cele două proteine pe care vitamina K le pune în acțiune este proteina matrice GLA. Aceasta face parte dintr-o familie de proteine dependente de vitamina K și are rolul de a preveni depunerea de calciu în țesuturile moi. Cealaltă este osteocalcina, care este produsă în osteoblaste și joacă un rol principal în depunerea calciului pe țesuturile osoase.
Atunci când o rană se vindecă, ce se întâmplă de fapt este că sângele trece de la starea lui lichidă la una vâscoasă, lipicioasă, și în final se transformă în acea crustă uscată. Dacă sângele nu s-ar îngroșa, rana ar continua să sângereze.
În tot acest proces, coagularea este un fenomen cheie care are loc în mod natural și fără de care vindecarea nu ar fi posibilă. Deoarece vitamina K joacă un rol esențial în formarea proteinelor ce susțin coagularea sângelui, aceasta contribuie la oprirea hemoragiei și vindecarea leziunilor.
În cazul pacienților pentru care coagularea sângelui este îngreunată (spre exemplu cei care urmează un tratament cu anticoagulante sau care suferă de hemofilie), se recomandă în mod deosebit o dietă bogată în vitamina K sau suplimente, pentru a-i păstra un nivel optim în organism care să susțină vindecarea.
În cazul unei sângerări abundente din cauza unei leziuni sau a unei tăieturi, se administrează vitamina K pentru oprirea sângerării. Aceasta ajută la îngroșarea sângelui și la formarea cheagurilor, lucru care va stopa sau cel puțin va încetini sângerarea.
Corpul folosește acest supliment pentru a stimula secreția de protrombină și a alte trei din 13 cele mai importante proteine în coagularea sângelui, astfel grăbind vindecarea.
Vitamina K contribuie totodată la funcționarea normală a hormonilor, și de aceea poate reduce riscul de complicații precum sângerările excesive la menstruație. Totuși, este important să faci diferența între o hemoragie, sau o sângerare excesivă (cum se întâmplă în cazul unei menstruații foarte abundente sau a unei răni grave) și o simplă sângerare neobișnuită (cum e spottingul).
Ușoarele sângerări între menstruații, de exemplu, nu constituie un tip de hemoragie care se oprește prin administrarea de vitamina K – căci aici nu deficitul acestui nutrient este cauza, ci mulți alți factori despre care ți-am spus totul AICI.
Filochinona începe să acționeze după 6-10 ore și își atinge eficiența maximă după aproximativ 24 până la 48 de ore (1-2 zile). Dar cât de repede oprește vitamina K o hemoragie depinde de gravitatea sângerării. Contează totodată vârsta pacientului și doza administrată.
Așa că un factor important care trebuie luat în considerare pentru a aproxima cât mai exact în cât timp oprește sângerarea vitamina K îl constituie dimensiunea și severitatea leziunii.
Pentru o leziune mică, filochinona va acționa rapid și va opri sângerarea în doar câteva ore.
Dacă te confrunți cu o hemoragie severă sau dacă deficiența de vitamina K în corp este mare în urma unor tratamente medicamentoase sau intervenții chirurgicale, atunci poate dura mai mult până când sângele își revine la capacitatea de a se coagula. Dacă totuși sângerarea nu se oprește, după caz, la recomandarea medicului se poate administra încă o doză de vitamina K după 6-8 ore.
Dacă te uiți la legătura strânsă dintre nivelul de vitamina K și capacitatea de coagulare a sângelui, este evident că va avea un impact major și asupra sângelui menstrual. Dacă ai menstruații abundente și ești nevoită să-ți schimbi produsele menstruale o dată la câteva ore, e posibil ca un supliment de vitamina K să te ajute să-ți reglezi fluxul. Mai multe despre reglarea menstruației cu soluții naturale am discutat în articolul de blog de AICI pe care te invităm să-l citești. Iar în continuare o să vorbim despre cât e de importantă vitamina K pentru menstruație și cum o influențează.
Există o legătură strânsă între un deficit de vitamina K și menstruația abundentă. Practic, vitamina K ajută la reglarea fluxului menstrual în acea perioadă a lunii. Dacă în corpul tău nu există suficiente cantități din această vitamină pentru a-și îndeplini rolul, acesta poate fi motivul pentru care te confrunți cu sângerări excesive la menstruație.
O altă consecință poate fi chiar dereglarea ciclului menstrual, împreună cu schimbările de dispoziție și crampe menstruale puternice. Chiar și scăderea poftei de sex la menstruație (și nu numai) poate fi un efect al lipsei de vitamina K. Ulterior, pierderile mari de sânge te pot face să te simți amețită, slăbită și chiar anemică.
Așa că datorită capacității sale de a susține îngroșarea și coagularea sângelui, vitamina K te poate ajuta să-ți reglezi fluxul sangvin la menstruație. Drept urmare, există studii care arată că la pacientele cu dismenoree primară se pot administra injecții cu vitamina K pentru oprirea sângerării și o posibilă ameliorare a durerilor menstruale.
Rolul vitaminei K în coagularea sângelui și grăbirea vindecării nu are o utilitate semnificativă în ameliorarea simptomelor menopauzei - dar poate susține ameliorarea bufeurilor de căldură. În schimb, nu putem spune același lucru despre rolul vitaminei K2 în sănătatea osoasă.
După menopauză, femeile sunt expuse unui risc mai ridicat de fracturi osoase și osteoporoză. Prin faptul că susține producția osteocalcinei, vitamina K:
încetinește procesul de slăbire a sistemului osos;
scade riscul fracturilor osoase prin întărirea oaselor.
Deci cu toate că nu face miracole pentru simptomele menopauzei și nici nu poate inversa efectele osteoporozei, vitamina K poate contribui la îmbunătățirea sănătății oaselor după menopauză.
Nu lua vitamina K pentru oprirea menstruației, pentru că nu funcționează așa. Ea poate reduce cantitatea de sânge pe care o pierzi la menstruație, în cazul în care fluxul este abundent și ai cheaguri de sânge neobișnuit de mari. Asta înseamnă că doar aduce sângerarea la un nivel normal, nu că induce un dezechilibru hormonal și oprește o funcție naturală a corpului.
Faptul că vitamina K susține îngroșarea sângelui și formarea cheagurilor nu înseamnă, deci, că va opri sângerările menstruale sau că le va întârzia. Ci doar că poate ameliora o sângerare excesivă susținând capacitatea naturală de închegare a sângelui. Dacă te confrunți cu menstruație întârziată, cel mai probabil cauza nu este vitamina K, ci alți factori despre care am vorbit mai multe AICI.
O poți găsi în majoritatea multivitaminelor și în suplimente separate de vitamina K, dar alimentele cu care te hrănești ar trebui să fie sursele principale - și suficiente. Nu se recomandă să te suplimentezi cu acest grup de nutrienți fără recomandarea medicului.
Dacă medicul îți recomandă suplimentarea, este important să o faci conform indicațiilor sale. Și haide să povestim acum puțin despre care sunt, în general, aceste indicații, și standardele de dozare vitamina K.
De obicei, ți se recomandă suplimentarea dacă faci un tratament cu anticoagulante, un tratament îndelungat cu antibiotice, sau când suferi de o afecțiune ce poate duce la carențe. De asemenea, dacă ai o hemoragie, sângerări excesive sau menstruații foarte abundente, medicul îți poate recomanda un supliment cu K1 și K2.
De regulă, aceste suplimente se iau în orice moment al zilei, într-o singură doză sau de mai multe ori pe zi în funcție de concentrație. Datorită faptului că sunt liposolubile, cel mai bine este să le iei împreună cu o sursă de grăsimi (cum ar fi avocado, măslinele sau un ulei vegetal), pentru ca absorbția să fie optimă. De asemenea, poate fi mai benefic pentru densitatea minerală osoasă să iei vitamina K împreună cu vitamina D.
După vârsta de 19 ani, specialiștii estimează consumul zilnic adecvat de vitamina K la 90 mcg (micrograme) pentru femei, inclusiv în sarcină și la alăptare, și la 120 de micrograme pe zi în cazul bărbaților. Uite care sunt exact dozele zilnice recomandate în funcție de vârstă (pe care, teoretic, ar trebui să le poți asimila direct din alimentație):
Nou-născuți, 0-6 luni: 2mcg;
Bebeluși, 7-12 luni: 2.5mcg;
Copii, 1-3 ani: 30mcg;
Copii, 4-8 ani: 55mcg;
Copii, 9-13 ani: 60 mcg;
Fete, 14-18 ani: 75 mcg;
Băieți, 14-18 ani: 75 mcg;
Femei adulte, după 19 ani: 90 mcg;
Femei însărcinate sau care alăptează, sub 19 ani: 75 mcg;
Femei însărcinate sau care alăptează, 19-50 ani: 90 mcg;
Bărbați adulți, după 19 ani: 120 mcg.
Îți poți prelua atât filochinona (K1), cât și menachinona (K2), direct din alimentație. Produsele de origine vegetală sunt surse bogate de K1, în timp ce alimentele de origine animală conțin în general cantități mai mici de K2. Iată care sunt alimentele cu cele mai mari concentrații de vitamina K:
Boabe de soia fermentate;
Legume;
Leguminoase;
Ulei de soia;
Fructe;
Ouă;
Carne;
Brânză;
Pește.
Cantitățile cele mai mari le regăsim în mod natural în legumele cu frunze verzi, dar există și câteva fructe din care poți asimila filochinonă. Fructele cele mai bogate în vitamina K sunt:
Rodia;
Afinele;
Smochinele uscate;
Strugurii.
Legumele constituie cea mai importantă sursă naturală de filochinonă, și cele mai mari cantități sunt prezente în:
Legumele cu frunze verzi (spanac, kale, broccoli, varză, frunze de ridiche, varză de Brussels, salată verde);
Leguminoase (fasole, linte, soia);
Morcovi;
Dovleac.
detalii generale despre contraindicatii + lista cu acestea
Înainte să te suplimentezi, este bine să citești și prospectul vitaminei K pentru a ști exact ce contraindicații și efecte adverse ar putea avea. Noi îți putem spune doar că vitamina K este contraindicată sau trebuie consumată cu precauție la nou-născuți, dar și la pacientele cu:
Hipoprotrombinemie ereditară;
Insuficiență renală;
Supra-anticoagulare cu heparină;
Hipersensibilitate la vitamina K.
Am vorbit până acum despre rolul său, beneficii, doze recomandate și alimente cu vitamina K, dar suntem sigure că mai ai și alte întrebări. Te încurajăm să le adresezi pe toate medicului tău, care este cel mai în măsură să-ți ofere răspunsurile potrivite în funcție de propriul tău istoric medical și propriile necesități. Noi te-am pregătit cu informațiile de bază, și ne vom încheia discuția despre vitamina K răspunzând câtorva dintre cele mai frecvente întrebări pe care s-ar putea să le ai și tu:
Cât de repede oprește vitamina K o hemoragie depinde de gravitatea sângerării. Pentru o leziune mică, va acționa rapid și va opri sângerarea în doar câteva ore. Dacă te confrunți cu o hemoragie severă sau dacă deficiența de vitamina K în corp este mare în urma unor tratamente medicamentoase sau intervenții chirurgicale, atunci poate dura mai mult până când sângele își revine la capacitatea de a se coagula și până la vindecare.
Nu trebuie să te îngrijorezi că vitamina K oprește menstruația - pentru că nu o face. Ci doar reduce fluxul dacă acesta este puternic, pentru că susține îngroșarea sângelui și formarea cheagurilor. Deci dacă sângerezi abundent în timpul menstruațiilor și iei vitamina K, se poate să-ți reducă sângerarea și durerile menstruale, dar nu și să o oprească complet.
Da, vitamina K mai este cunoscută și sub denumirea de fitomenadion. De asemenea, are câte o denumire specifică și în funcție de forma la care ne referim. K1 se numește filochinonă, K2 este numită melachinonă, iar K3 poartă denumirea de menadionă, singura care nu este produsă natural și nici destinată consumului uman.
Pentru redactarea acestui articol, am preluat date și informații din aceste surse:
NIH, “The use of vitamain K in patients on anticoagulant therapy: a practical guide”: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14967065/
Mayo Clinic, “Vitamin K”: https://www.mayoclinic.org/drugs-supplements/vitamin-k-class-oral-route-parenteral-route/proper-use/drg-20069592
About Kids Health, “Vitamin K (phytonadione) for blood clotting”: https://www.aboutkidshealth.ca/vitamin-k-phytonadione-for-blood-clotting
WebMD, “Vitamin K Injection: Uses, Side Effects, and More”: https://www.webmd.com/drugs/2/drug-93625/vitamin-k-injection/details
Springer Link, “Vitamin K and the Immune System”: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-16073-9_4
Medical News Today, “Health benefits and sources of Vitamin K”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/219867#benefits
Cleveland Clinic, “Top Benefits of Vitamin K”: https://health.clevelandclinic.org/vitamin-k