Cancerul endometrial este cea mai frecventă formă de cancer ginecologic și, deși simptomele apar de obicei în stadii timpurii, multe femei le ignoră sau le confundă cu tulburări menstruale obișnuite.

Diagnosticat din timp, cancerul endometrial are un prognostic favorabil. La pacientele tratate încă din stadiile incipiente, rata de supraviețuire pentru 5 ani este de peste 80%. În acest articol vorbim despre cauze și factori de risc, manifestările pe care nu trebuie să le treci cu vederea și ce opțiuni de tratament există astăzi.

Ce este cancerul endometrial

Cancerul endometrial este o formă de cancer care începe să se dezvolte în uter, afectând stratul de celule care formează endometrul, acea mucoasă care căptușește interiorul uterului și care se îngroașă în fiecare lună pentru a susține o posibilă sarcină.

Acest tip de cancer apare în special la persoanele cu vârstă mijlocie sau vârstă înaintată, iar obezitatea se numără printre principalii factori de risc asociați cu această patologie.

Spre deosebire de alte afecțiuni ginecologice, de obicei cancerul endometrial prezintă încă din stadiile timpurii simptome vizibile, motiv pentru care detectarea precoce este posibilă. Ca și endometrioza, cancerul endometrial se poate manifesta prin sângerări vaginale anormale, dureri în regiunea pelvină, disconfort la urinare sau în timpul contactului sexual, semne care necesită imediat atenție medicală.

Diferența dintre cancerul endometrial și alte tipuri de cancer uterin

Deoarece endometrul este mucoasa internă care căptușește uterul, unii oameni folosesc termenul de cancer uterin atunci când se referă la cancer endometrial. În realitate, aceștia descriu afecțiuni diferite.

Cancerul endometrial pornește din mucoasa uterină (endometru) și este forma cea mai frecventă de cancer uterin.

Alte tipuri de cancer uterin își au originea în țesuturile musculare sau în alte țesuturi de susținere ale uterului. Acestea sunt mai rare și deseori mai agresive decât cancerul endometrial. Sarcomul uterin, spre exemplu, se formează în mușchii uterului. Cancerul de col uterin pornește de la nivelul cervixului și are cauze, factori de risc și metode de prevenție diferite.

Tipurile histologice ale cancerului endometrial

În funcție de aspectul microscopic, agresivitate și evoluție, cancerul endometrial poate fi clasificat în mai multe tipuri. Tipul histologic ajută medicul să stabilească cel mai potrivit tratament și prognostic. Printre principalele forme se regăsesc:

• Adenocarcinom endometrioid: este cel mai frecvent tip de cancer endometrial și se formează în celulele glandelor endometriale. Are, în general, un prognostic bun, cu evoluție lentă și răspuns bun la tratament, mai ales când este descoperit devreme.
• Adenocarcinom seros: reprezintă o formă mai agresivă și necesită un tratament mai complex pentru că se poate răspândi rapid în afara uterului, chiar și în stadii incipiente.
• Adenocarcinom cu celule clare: un tip rar de cancer, cu comportament agresiv și risc ridicat de metastazare. Prognosticul depinde de gradul tumoral și de cât de repede este diagnosticat.
• Carcinom mucinos: este o formă mai rară, caracterizată prin producerea excesivă de mucus.
• Carcinom mixt: implică două sau mai multe tipuri histologice care pot avea caracteristici diferite și care necesită abordări terapeutice diverse.

Cauze și factori de risc ai cancerului endometrial

Deși cauzele cancerului endometrial nu se cunosc cu exactitate, specialiștii au identificat o serie de factori care cresc semnificativ riscul de apariție al bolii.

Ceea ce știm până acum este că acest tip de cancer apare ca rezultat al unei combinații de factori genetici, de mediu și hormonali, care contribuie la dezvoltarea anormală și înmulțirea necontrolată a celulelor endometriale.

Dezechilibre hormonale și exces de estrogen

Unul dintre principalii factori implicați este expunerea la un nivel ridicat estrogen, fără a fi contrabalansată de progesteron. Acest dezechilibru crește riscul de hiperplazie endometrială (îngroșarea excesivă a endometrului) și poate favoriza transformarea malignă în timp.

Sindromul ovarelor polichistice sau alte tulburări ovariene, terapia hormonală fără progesteron și menopauza tardivă se numără printre situațiile asociate cu un astfel de exces estrogenic.

Obezitatea, diabetul și hipertensiunea

Tulburările metabolice au un impact major asupra sănătății hormonale, iar obezitatea se numără printre principalii factori de risc asociați cu apariția cancerului endometrial. Țesutul adipos produce cantități suplimentare de estrogen, iar nivelul său poate deveni mult prea ridicat în caz de obezitate.

Diabetul și hipertensiunea sunt, de asemenea, asociate cu inflamație cronică și cu dereglări hormonale care pot crește riscul de cancer endometrial.

Vârsta, menopauza și nuliparitatea

Riscul de cancer endometrial crește odată cu vârsta, în special după 50 de ani. Femeile care intră mai târziu la menopauză sau cele care au avut târziu prima sarcină sunt expuse unui risc mai ridicat, deoarece au avut o expunere mai îndelungată la estrogen.

Nuliparitatea (lipsa unei sarcini duse la capăt) reprezintă un alt factor de risc, deoarece sarcina presupune perioade lungi cu un nivel crescut de progesteron și protecție hormonală naturală pentru endometru.

Factori genetici: sindromul Lynch și predispoziția familială

Anumite mutații genetice cresc considerabil riscul de cancer endometrial. Sindromul Lynch, spre exemplu, este o afecțiune ereditară care poate crește probabilitatea de a dezvolta acest tip de cancer la 20-60% pe parcursul vieții.

De asemenea, istoricul familial de cancer de endometru, colon sau alte tipuri de tumori poate semnala o predispoziție genetică și necesită monitorizare mai atentă.

Stilul de viață și alimentația

Sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi animale și consumul scăzut de fibre cresc riscul de obezitate, inflamație cronică și alte dezechilibre hormonale asociate cancerului endometrial.

Simptomele cancerului endometrial

Spre deosebire de alte tipuri de cancer ginecologic, cancerul endometrial tinde să se manifeste încă din stadii timpurii. Cu cât semnele sunt recunoscute mai rapid și semnalate medicului, cu atât pacienta poate primi diagnosticul mai devreme și își poate crește șansele unui tratament eficient.

Sângerare vaginală anormală

Cel mai frecvent simptom al cancerului endometrial îl constituie sângerările vaginale anormale.

La femeile aflate încă în perioada reproductivă, pot apărea sângerări între menstruații, cicluri complet neregulate sau menstruații foarte abundente pentru care este necesară schimbarea frecventă a produselor menstruale.

În cazul persoanelor aflate la menopauză, sângerarea postmenopauzală constituie cel mai frecvent simptom. În aceste situații, chiar și o singură apariție trebuie investigată medical.

Dureri pelvine și abdominale

Durerea persistentă în abdomenul inferior sau în zona pelvină poate semnala extinderea locală a tumorii sau inflamația țesuturilor din apropierea uterului. Deși aceste dureri pot avea multe alte cauze, este importantă evaluarea medicală atunci când devin constante sau intense.

Scurgeri vaginale atipice

Secrețiile vaginale apoase, rozalii, maro sau cu urme de sânge, fără o cauză evidentă, apar adesea înainte de instalarea durerii. De multe ori sunt trecute cu vederea, însă pot reprezenta un simptom al cancerului endometrial.

Alte simptome generale

Pe lângă semnele specifice, unele paciente pot experimenta simptome generale precum oboseală accentuată, pierdere în greutate inexplicabilă, balonare, durere la contactul sexual, edeme ale picioarelor (datorate compresiei ganglionilor limfatici). De asemenea, oboseala cronică este un simptom frecvent asociat cu cancerul endometrial.

Diagnostic și investigații privind cancerul endometrial

Diagnosticarea cancerului endometrial presupune o serie de investigații care permit identificarea modificărilor la nivelul mucoasei uterine și confirmarea tipului de tumoră. Depistarea timpurie îmbunătățește considerabil șansele unui tratament eficient, motiv pentru care orice simptom neobișnuit trebuie evaluat de către un medic ginecolog.

Consult ginecologic și ecografie transvaginală

Prima etapă în evaluarea unei paciente cu suspiciune de cancer endometrial este consultul ginecologic complet.

Ecografia transvaginală este adesea primul pas, deoarece îi permite medicului să evalueze grosimea endometrului și să identifice eventualele anomalii structurale. Un endometru vizibil îngroșat, în special la femeile aflate la menopauză, trezește suspiciuni și necesită analize suplimentare.

Biopsia endometrială și chiuretajul uterin

Diagnosticul cert se stabilește doar prin analiza histopatologică a țesutului endometrial. Biopsia endometrială este o procedură minim invazivă, prin care se colectează o mică mostră de țesut pentru a fi examinată microscopic.

În unele cazuri, mai ales dacă la ecografie sunt observate modificări suspecte, medicul poate recomanda chiuretajul uterin, o metodă care permite prelevarea unei cantități mai mari de țesut și oferă rezultate diagnostice mai precise.

Imagistică și markeri tumorali

Odată confirmat diagnosticul, urmează stadializarea bolii, respectiv stabilirea invaziei și detectarea unor posibile metastaze la nivelul pelvisului sau al abdomenului.

RMN-ul permite evaluarea infiltrării în miometru și identificarea extinderii locale, în timp ce tomografia computerizată este utilă pentru detectarea eventualelor metastaze la nivelul ganglionilor limfatici, abdomenului sau toracelui.

Deși nu sunt specifici cancerului endometrial, anumiți markeri tumorali precum CA125 și HE4 pot fi evaluați în cazurile avansate, în monitorizarea evoluției bolii și a răspunsului la tratament.

Stadiile cancerului endometrial

Stadiul cancerului descrie gradul de extindere a bolii, iar identificarea acestuia este esențială pentru stabilirea planului de tratament.

Cu alte cuvinte, atunci când se ajunge la metastază, cancerul începe să se extindă de la endometru către alte părți ale corpului. Celulele canceroase se pot deplasa către alte organe și pot forma o tumoare metastatică de același tip ca tumoarea primară. Astfel, dacă celulele canceroase ajung spre exemplu în plămâni, nu va fi vorba despre cancer pulmonar, ci despre cancer endometrial metastatic.

În literatura de specialitate au fost identificate 4 stadii ale cancerului endometrial:

• Stadiul I: Tumora limitată la uter - este cel mai frecvent moment al diagnosticării și, totodată, etapa cu cel mai bun prognostic. În acest stadiu, cancerul este prezent doar la nivelul uterului.
  • Pot fi afectate doar celulele endometriale și o mică parte din stratul muscular al uterului, situație clasificată drept stadiul IA.
  • Poate fi afectat jumătate sau mai mult din stratul muscular al uterului, situație clasificată drept stadiul IB.
• Stadiul II: Invazie la colul uterin - acest stadiu indică faptul că tumora s-a răspândit din uter către țesutul cervical, însă nu a depășit încă structurile uterine.
• Stadiul III: Extindere la organele pelvine - în această etapă, cancerul s-a extins dincolo de uter și de col, către ovare, trompe uterine, vagin sau ganglionii pelvini, fără a depăși însă zona pelvină. Există trei etape ale stadiului III, și anume:
  • Stadiul IIIA, când cancerul se extinde în afara uterului către trompele uterine, ovare sau ligamentele uterului.
  • Stadiul IIIB, când celulele canceroase ajung la vagin și/sau în țesutul conjunctiv din jurul vaginului.
  • Stadiul IIIC, când sunt afectați ganglionii limfatici din pelvis sau aorta.
• Stadiul IV: Metastaze la distanță - cancerul este prezent în afara pelvisului în acest stadiu, celulele canceroase fiind răspândite către organe îndepărtate. Au fost identificate două faze ale stadiului IV:
  • Stadiul IVA, când este afectată vezica urinară sau peretele intestinului.
  • Stadiul IVB, când cancerul ajunge la alte organe, precum plămâni sau ficat.

Gradul tumoral și importanța ganglionilor limfatici

Pe lângă stadii, un rol crucial în stabilirea prognosticului îl are gradul histologic al tumorii. Acesta reflectă agresivitatea bolii, stabilind cât de mult se aseamănă celulele canceroase cu cele sănătoase.

• Grad 1 (G1): tumorile sunt bine diferențiate, având o evoluție lentă.
• Grad 2 (G2): există o diferențiere moderată între celulele sănătoase și cele canceroase.
• Grad tumoral înalt (G3): tumorile sunt slab diferențiate, agresive și cu risc crescut de extindere.

Evaluarea ganglionilor limfatici pelvini și paraaortici este un pas important în stadializarea corectă, deoarece prezența celulelor canceroase în aceste zone indică o formă mai avansată a bolii și poate schimba strategia de tratament.

Opțiuni de tratament pentru cancerul endometrial

Tratamentul cancerului endometrial este stabilit în funcție de stadiul bolii, tipul histologic, gradul tumoral, vârsta și starea generală a pacientei. De cele mai multe ori, terapia este complexă și implică intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie sau tratamente moderne personalizate.

Tratament chirurgical pentru cancerul endometrial – histerectomie totală

Intervenția cea mai frecventă pentru tratarea cancerului endometrial constă în îndepărtarea uterului împreună cu colul uterin, ovarele și trompele uterine (histeroscopie totală) pentru a preveni răspândirea bolii. Operația se poate efectua prin abordare clasică, laparoscopic sau robotic.

Pacientele care trec prin această intervenție înainte de instalarea menopauzei nu vor mai avea menstruație și nu vor mai putea rămâne însărcinate după efectuarea histerectomiei. De asemenea, pot începe să apară transpirații nocturne, bufeuri și uscăciune vaginală după intervenție.

Radioterapia în cancerul endometrial

Radioterapia este recomandată mai ales după intervenția chirurgicală, la pacientele cu risc crescut de recidivă. Se poate efectua radioterapie externă, sau radioterapie internă la nivelul vaginului sau al colului. Scopul tratamentului este să distrugă celulele canceroase rămase după operație și să prevină reapariția tumorii.

Chimioterapie și terapii țintite

Chimioterapia constă în administrarea unor medicamente pentru a distruge celulele canceroase și este utilizată în stadiile avansate (III–IV) sau atunci când există risc mare de metastaze. Schema standard de tratament include combinația de carboplatină și paclitaxel, cu eficiență dovedită în controlul bolii.

În anumite situații, medicul poate recomanda terapii țintite care acționează asupra unor celule canceroase specifice. În comparație cu chimioterapia și radioterapia, terapia țintită distruge doar celulele canceroase, nu și pe cele sănătoase. Datorită acestui fapt, acest tip de tratament nici nu provoacă efecte secundare la nivelul întregului corp.

Imunoterapie și tratamente moderne pentru cancerul endometrial

În ultimii ani, imunoterapia a devenit o opțiune promițătoare mai ales pentru pacientele cu tumori MSI-H sau deficit de reparare a ADN-ului (dMMR).

Medicamentul pembrolizumab a demonstrat rezultate favorabile în formele recurente sau avansate, stimulând sistemul imunitar să recunoască și să elimine celulele canceroase.

Tratament paliativ și suportiv privind cancerul endometrial

Pentru pacientele aflate în stadii avansate sau cu comorbidități severe, tratamentul paliativ are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții. Acesta include modalități de gestionare a durerii și a simptomelor (sângerări, scurgeri, edeme), sprijin nutrițional, consiliere psihologică și susținere emoțională.

Acest tip de abordare este esențial pentru confortul pacientei și pentru menținerea unei calități bune a vieții, indiferent de stadiul bolii.

Evoluția și prognosticul cancerului endometrial

Prognosticul cancerului endometrial depinde de o multitudine de factori, de la stadiul din momentul diagnosticului până la răspunsul la tratament.

În general, boala are un prognostic favorabil atunci când este depistată devreme, deoarece majoritatea cazurilor prezintă simptome precoce precum sângerările vaginale anormale. De asemenea, stadiul I are cea mai bună rată de supraviețuire pe termen lung, datorită limitării tumorii la nivelul uterului și posibilității de tratament prin histerectomie.

Tipul histologic și gradul tumoral reprezintă de asemenea factori esențiali. Tumorile agresive sau cele cu grad înalt (G3) pot avea o evoluție mai rapidă și un risc crescut de recidivă.

Evoluția bolii diferă de la o pacientă la alta, iar prognosticul trebuie evaluat individual, prin colaborare cu un oncolog și un ginecolog specializat. Răspunsul bun la tratament, monitorizarea regulată și controlul factorilor de risc contribuie semnificativ la prelungirea supraviețuirii și la îmbunătățirea calității vieții.

Prevenția cancerului endometrial și măsuri de reducere a riscului

Deoarece cauzele nu se cunosc cu exactitate, cancerul endometrial este dificil de prevenit. Însă pot fi aplicate măsuri generale de prevenție, precum controlul factorilor de risc și monitorizarea sănătății ginecologice, care pot reduce riscul de apariție a bolii și pot crește șansele de depistare timpurie:

• Controlul greutății și al bolilor metabolice: obezitatea, diabetul și rezistența la insulină cresc nivelul de estrogen, ceea ce favorizează hiperplazia și transformările maligne ale endometrului. Menținerea unei greutăți sănătoase, gestionarea diabetului și controlul tensiunii arteriale sunt esențiale pentru reducerea riscului.
• Activitate fizică și alimentație echilibrată: un stil de viață activ susține menținerea unei greutăți optime și reducerea inflamației sistemice. O alimentație nutritivă, bogată în legume, fructe, proteine și grăsimi sănătoase sprijină echilibrul hormonal și contribuie la reducerea riscului de cancer endometrial.
• Evaluare genetică și terapie hormonală: femeilor cu antecedente familiale de cancer endometrial, în special celor cu sindrom Lynch, li se recomandă evaluarea genetică și monitorizarea specializată. De asemenea, terapia hormonală cu progesteron sau contraceptivele combinate pot reduce riscul de hiperplazie și cancer endometrial, dar trebuie administrate doar la recomandarea medicului, după evaluarea riscurilor și a beneficiilor.

Întrebări frecvente despre cancerul endometrial (FAQ)

Cancerul endometrial, la fel ca orice altă afecțiune canceroasă, este un diagnostic care ne poate afecta puternic și care ne poate lăsa cu o mulțime de neclarități asupra simptomelor, a opțiunilor de tratament și a șanselor de recuperare. Este important ca toate aceste nelămuriri să fie discutate deschis cu medicul, deoarece înțelegerea corectă a bolii poate reduce anxietatea, poate ajuta la depistarea precoce și poate ghida deciziile informate.

Cu speranța de a-ți oferi puțin mai multă claritate, am pregătit mai jos răspunsuri succinte și accesibile pentru câteva dintre cele mai frecvente întrebări cu privire la cancerul endometrial.

Ce diferență există între cancerul uterin și cancerul endometrial?

Cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer uterin și apare în mucoasa uterină (endometru). Alte tipuri de cancer uterin apar în țesuturile musculare sau în alte țesuturi de susținere ale uterului, având cauze, factori de risc și metode de prevenție diferite.

Poate fi prevenit cancerul endometrial?

Cancerul endometrial nu poate fi prevenit întotdeauna, însă riscul poate fi redus prin menținerea unei greutăți sănătoase, controlul diabetului și al hipertensiunii, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată, folosirea contraceptivelor hormonale după recomandarea medicului și monitorizarea genetică în cazurile cu predispoziție familială (ex. sindrom Lynch).

Care sunt șansele de vindecare în cancerul endometrial?

Prognosticul depinde de tipul histologic, de gradul tumoral și de răspunsul la tratament. Pentru tumorile localizate la nivelul uterului (stadiul I), rata de supraviețuire pe 5 ani depășește 80%. Tocmai de aceea, vizita la medic încă de la primele semne neobișnuite este esențială pentru depistarea timpurie.

Ce investigații sunt necesare pentru diagnosticul cancerului endometrial?

Diagnosticul implică un consult ginecologic și o ecografie transvaginală, urmate de biopsie endometrială sau chiuretaj uterin pentru analiză histopatologică și investigații imagistice (RMN, CT) pentru stadializare. Markerii tumorali precum CA125 sau HE4 pot fi utili în formele avansate.

Ce tratamente există pentru cancerul endometrial avansat?

În stadiile III–IV sau în formele recurente se pot recomanda chimioterapie, terapii țintite, imunoterapie, radioterapie, precum și tratament paliativ pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Cum se monitorizează pacientele după tratament?

Monitorizarea după tratament implică controale ginecologice periodice, evaluarea simptomelor, ecografii sau RMN și analize de sânge cu markeri tumorali. Frecvența controalelor depinde de stadiul inițial și de recomandarea oncologului, de obicei la intervale mai mici în primii ani după tratament.

Poate apărea recidiva în cancerul endometrial?

Da, cancerul endometrial poate recidiva în special în tumorile agresive sau în stadiile avansate. Acesta este motivul pentru care se recomandă monitorizarea regulată și raportarea rapidă a oricăror simptome noi (sângerări, dureri, balonare).

Ce rol are dieta în cancerul endometrial?

O alimentație nutritivă, bogată în legume, fructe, cereale integrale și proteine, cu un aport echilibrat de grăsimi animale, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și a echilibrului hormonal, reducând riscul de apariție și recidivă a cancerului endometrial.

Ce este histerectomia în cancerul endometrial?

Histerectomia este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează uterul și, adesea, anexele (ovarele și trompele uterine). Este tratamentul de bază pentru majoritatea pacientelor, iar abordarea poate fi clasică, laparoscopică sau robotică.

Cât de des trebuie efectuate controale ginecologice pentru prevenție?

Femeile fără factori de risc major ar trebui să efectueze controale ginecologice anuale. Pentru cele cu antecedente familiale de cancer endometrial, sindrom Lynch sau alte afecțiuni hormonale, medicul poate recomanda monitorizare mai frecventă și investigații suplimentare.

Sursa foto: Pexels.com