Când ai o viață socială și profesională activă, stările tensionate, de stres, sunt inevitabile. Te lovești de stres la locul de muncă, te stresează traficul în oraș, problemele familiale sau financiare. De fapt, ai făcut cunoștință cu stresul încă din copilărie, chiar și la școală: îți amintești de stresul testelor, al examenelor sau al ascultatului la tablă?

Stresul în sine nu ne face rău. Din contră, ne determină să ne adaptăm. Pe termen scurt, ne poate motiva și inspira să ne folosim capacitățile și resursele cu maximă eficiență pentru a finaliza cu succes un proiect sau o activitate.

Pe termen lung, în schimb, este imposibil să nu fii afectată de starea de încordare sau emoțiile pe care stresul le presupune. Așa apar mai întâi scăderea productivității și durerile de cap pe bază de stres. De aceea căutăm în permanență un echilibru între perioadele stresante și activitățile relaxante. În lipsa managementului acestui stres, putem dezvolta probleme de sănătate mai grave despre care vom povesti chiar acum.

Ce este și cum se manifestă stresul?

Hai să vedem pentru început ce este stresul. Prin stres definim reacția naturală pe care organismul nostru o are la schimbările și provocările vieții cotidiene. Nu putem spune că stresul este bun sau rău, este pur și simplu un mecanism de adaptare.

Creierul nostru percepe provocări și pericole, în fața cărora răspunde cu o secreție mai mare de cortizol, adrenalină și noradrenalină, pentru a ne ajuta să supraviețuim și să rămânem în siguranță. Reacțiile fizice care vin odată cu eliberarea acestor substanțe includ transpirația, creșterea pulsului, a presiunii sangvine și starea de alertă.

Toate aceste lucruri sunt normale. Când ne confruntăm cu situații neprevăzute sau neașteptate, corpul nostru produce un răspuns fizic și psihic ca să facă față factorilor stresanți. Ei bine, exact în asta constă stresul: aceste răspunsuri normale și umane la ceea ce se întâmplă în jurul nostru - situații, gânduri, griji, frustrări etc.

Stresul se manifestă, deci, printr-o stare de tensiune și încordare. Iar această stare o resimțim atât la nivel emoțional, cât și fizic. Pe termen scurt, stresul ne ajută să supraviețuim. Problema apare când suntem expuși pe termen lung la factori stresanți, fără pauze de relaxare. Când stresul nu dispare din corp pentru perioade lungi de timp, încep să se manifeste și alte simptome.

Stresul - Simptome:

Când suntem stresați constant și pe perioade îndelungate, fără activități de detensionare, corpul își folosește toate resursele pentru a ne menține în starea de alertă, încetinind alte funcții.

Suntem încordați, respirația ne este mai rapidă și pulsul mai ridicat, insomniile și tensiunea musculară ne țin în tensiune, iar activitatea sistemului digestiv și imunitar încetinește. Astfel de situații au un impact major asupra sănătății noastre generale, și de aceea simptomele de stres apar pe toate planurile: fizic, psihic și emoțional.

• Dureri de cap;
• Dureri în piept, musculare sau de spate;
• Senzația că îți bate inima repede;
• Dificultatea de a respira;
• Hiperventilație;
• Amețeală sau tremur;
• Insomnii, oboseală, extenuare;
• Tensiune musculară;
• Crampe și spasme musculare;
• Încleștarea maxilarului;
• Senzația că ai gura uscată;
• Ticuri nervoase;
• Transpirație;
• Hipertensiune și palpitații;
• Probleme ale sistemului digestiv;
• Indigestie, constipație, balonare, diaree;
• Probleme sexuale;
• Scăderea sistemului imunitar.

Simptomele stresului apar și pe plan psihic și emoțional, cu stări de:

• Supărare sau tristețe;

• Nervozitate și furie;

• Anxietate și iritabilitate;

• Atacuri de panică;

• Probleme de concentrare;

• Lipsa încrederii în sine;

• Depresie.

Nu în ultimul rând, simptomele se simt și pe plan social, pentru că stresul ne poate afecta inclusiv comportamentul, prin tendința de a dezvolta repulsie față de alți oameni sau de partener, dar și dependențe de:

• Alcool;
• Tutun;
• Substanțe ilegale;
• Jocuri de noroc;
• Sex;
• Cumpărături;
• Alimente etc.

Stres, depresie și anxietate - Care este diferența?

Stresul, depresia și anxietatea sunt corelate și se pot manifesta simultan, dar nu înseamnă același lucru. Toate au în comun sentimente de tristețe, îngrijorare și teamă, dar sunt lucruri diferite. În primul rând, stresul este un răspuns natural al corpului, pe când depresia și anxietatea sunt două probleme medicale care se manifestă prin anumite stări emoționale.

Așadar, ca să poți vedea clar diferența dintre cele trei:

• Stresul: este o stare de alertă, tensiune, încordare a corpului, și apare ca răspuns normal la provocările sau schimbările din jur.

• Anxietatea: este o acumulare de emoții, griji, frici, temeri, și reprezintă modul în care răspunzi la stres în unele situații. Am mai vorbit pe blogul Enroush despre anxietate AICI, dacă vrei să povestim mai multe despre această stare.

Depresia: este o problemă medicală serioasă care constă în sentimente prelungite de tristețe, iritabilitate, goliciune, lipsă de speranță sau interes pentru orice activitate, și care apare ca răspuns al corpului la stres, dar și dintr-o mulțime de alte cauze.

Cauze & factori de stres - Ce provoacă stresul?

Un prim pas ca să înveți cum să scapi de stres este să înțelegi ce îl provoacă.

Numim factori de stres acele situații, evenimente sau gânduri care ne provoacă stres. Iar acești factori de stres - sau factori stresanți - pot fi atât reali, cât și imaginari; atât externi, cât și interni. Pot fi factori de stres de rutină, de schimbare bruscă, sau de stres traumatic.

În egală măsură e important să înțelegi un lucru simplu despre stres: este subiectiv. Anumite situații pot fi percepute drept interesante sau provocatoare pentru unii, neutre pentru alții, dar extrem de deranjante și stresante pentru alții. Fiecare persoană este diferită, și de asta aceiași factori stresanți pot avea impact diferit asupra fiecăruia dintre noi.

Factorii cu cel mai mare potențial de a fi stresanți pentru oameni sunt de obicei situațiile pe care simțim că nu le putem controla și care ne copleșesc. Acestea includ, dar nu se rezumă la:

• Probleme în familie: decese, neînțelegeri, divorț, violență, certuri etc.;

• Probleme financiare: datorii, termene limite de plată etc;

• Conflicte: cu prietenii, cu familia, cu colegii la locul de muncă, sau chiar conflicte interioare;

• Frica: de accidente, de a fi atacată, de probleme cu vecinii sau alte persoane;

• Probleme de sănătate: boli sau afecțiuni, fizice sau psihice, personale sau ale membrilor familiei, prietenilor, apropiaților;

• Provocări profesionale: responsabilități și presiune excesive la job, condiții de lucru dezamăgitoare, comunicare dificilă, schimbări neașteptate sau volum prea mare de muncă. Acesta din urmă poate duce la burnout, un subiect pe care l-am abordat deja pe blog și despre care vorbim mai pe larg AICI.

• Pensionarea;

• Schimbarea: jobului, locuinței, orașului etc;

• Abuzuri: verbale, fizice sau emoționale;

• Nemulțumiri personale: față de cum arătăm, față de propriile decizii, față de competențele proprii;

• Evenimente importante: căsătoria, sarcina, trecerea în rolul de de părinte, o vacanță mult așteptată;

• Experiențe traumatizante: avort, abuzuri sexuale;

• Probleme la scară largă: războaie, atacuri, pandemii, dezastre naturale, poluare;

• Probleme de integrare socială: discriminare, bullying, hate.

Cum afectează stresul diverse organe / funcții?

Din cauza stării de încordare atât fizice cât și emoționale, corpul resimte stresul în foarte multe feluri. Ceea ce înseamnă că o expunere îndelungată la factori stresanți ne poate perturba funcțiile normale și sănătatea în multe privințe.

Hai să vorbim despre câteva dintre organele și funcțiile cel mai frecvent afectate de stres.

Ciclu menstrual dereglat de la stres

Așa cum îți explicam și mai sus, fie că vorbim de stresul psihic, fizic sau emoțional, acesta poate crește producția de cortizol și endorfine în organism. Aceste secreții pot afecta producția de hormoni în corp, ceea ce implicit va cauza dezechilibre hormonale. Este un subiect pe care l-am mai abordat pe blog, așa că te așteptăm și la articolul nostru cu tot ce trebuie să știi despre dereglările hormonale.

Deci nu este de mirare că stresul și întârzierea menstruației sunt corelate. Din cauză că ciclul menstrual este direct dependent de echilibrul tău hormonal, stresul devine unul dintre cei mai importanți factori care cauzează dereglări menstruale. Nu este neobișnuit ca menstruația să își modifice fluxul, durata și simptomele în perioadele stresante, sau chiar să întârzie sau să nu-ți vină.

Stresul și durerea de ovare 

De fapt, aici vorbim despre un cerc vicios. Pe de o parte, stresul mental sau fizic ne poate cauza contracții abdominale fără să ne dăm seama. Este un reflex al mușchilor pelvini care vine ca răspuns la starea de tensiune din corp. Aceste contracții pot duce la senzația de apăsare și slăbiciune în zona pelvină, și inclusiv la durerile de ovare.

Pe de altă parte, durerile de ovare adaugă, la rândul lor, un stres suplimentar în organism. Așa că cele două probleme se cauzează una pe cealaltă, menținându-te într-o stare constantă de încordare și disconfort.
 

Stresul și durerile în piept / inimă 

Când creierul transmite un impuls de adrenalină și cortizol în restul corpului, se declanșează aproape imediat și un răspuns la nivelul tensiunii. Inima bate mai repede, pulsul crește, și este posibil să transpiri și să ai dificultăți ale respirației. Din această cauză, stresul și anxietatea pot fi cauze ale durerilor în piept.

Poți simți aceste dureri sub formă de apăsare, presiune sau tensiune. Senzațiile pot fi mai slabe sau mai intense în funcție de intensitatea trăirilor, și pot fi însoțite de palpitații și de senzația că ți se taie respirația sau că nu primești bine aer.

Nu este cazul să te panichezi. Deși pare a fi o durere în inimă, când simți o durere în piept de stres nu este același lucru cu infarctul. Principala diferență prin care le poți deosebi este evoluția durerii:

• Stresul începe cu o durere intensă în piept, care se ameliorează treptat și aproape că dispare complet în decurs de 10 minute.

• Infarctul începe cu o durere moderată, care se înrăutățește treptat și care este însoțită și de o durere ascuțită într-un braț, umăr, sau în ambele.

Pete sau vânătăi pe piele de la stres 

Ne referim aici la petele care pot fi de culoarea pielii, roz sau roșii și umflate, de multe ori asemănătoare unor mușcături de țânțar sau unor cucuie. Da, stresul îți poate cauza astfel de erupții, cu sau fără senzația de mâncărime, care de obicei trec destul de repede după ce te liniștești.

Când producția de cortizol crește în organism din cauza stresului, pielea produce mai mult sebum, iar corpul tău devine predispus la erupții chiar dacă nu te confrunți cu ele în general.

Probleme cu fierea de la stres 

Un alt rezultat al stresului cronic îl constituie tulburarea funcționării normale a vezicii biliare. Din cauza factorilor stresanți, aceasta își inhibă în mod repetat funcția de eliminare a bilei. Consecința este creșterea concentrației colesterolului din bilă, care poate determina acumularea de pietre la fiere.

În medicina holistică se susține faptul că reprimarea pe termen lung a sentimentelor de furie, frustrare și supărare, dar și ranchiuna și iritabilitatea, pot cauza probleme cu ficatul și fierea.

Stresul și durerea de sân 

Da, este posibil să simți și durere de sâni de la stres și anxietate, fără să ai alte probleme de sănătate. Poți simți aceste dureri în mai multe moduri:

• Senzația de greutate a sânilor;
• Durere apăsătoare;
• Senzația de arsură;
• Durere înțepătoare;
• Sensibilitate și durere doar la atingere;
• Durere severă;
• La nivelul ambilor sâni;
• La nivelul unui singur sân.

Probabil că ai observat deja că durerile de sân se schimbă în funcție de ciclul tău menstrual - de aceea le numim ciclice. Ce crezi că înseamnă asta? Înseamnă că sunt afectate de schimbările hormonale prin care trece organismul de-a lungul unui ciclu.

Cum am spus deja de atâtea ori până acum, stresul și anxietatea îți pot afecta puternic echilibrul hormonal. Consecința? În perioadele stresante, fluctuațiile hormonale îți pot cauza dureri la sân chiar dacă nu ești înainte sau în timpul menstruației.

Spasme musculare de la stres

Uneori, creierul poate interpreta stresul și anxietatea drept pericole, și trimite aceste semnale către corp. Astfel, eliberează neurotransmițători din nervii care controlează musculatura, ceea ce declanșează contracția musculară bruscă și involuntară. Așa apar spasmele și crampele musculare de la stres, care se pot manifesta oricând, în oricare grupă musculară.

Diabet pe bază de stres 

Stresul în sine nu cauzează diabetul în corpul unui pacient sănătos. Dar studiile de specialitate au remarcat totuși că stresul și diabetul tip 2 pot fi corelate.

Odată cu eliberarea de hormoni ca răspuns la factorii stresanți, nivelul zahărului din sânge se poate mări. Acest lucru, pe termen lung, poate cauza rezistența la insulină și poate crește riscul de diabet.

Dermatita de stres 

Îți amintești cum ți-am explicat că apar petele roșii sau vânătăile pe piele din cauza producției bruște de cortizol pe bază de stres? Exact la fel se explică și dermatita de stres. Studiile arată că prin efectele sale asupra producției de hormoni și a sistemului imunitar al pielii, stresul are un impact puternic asupra eczemelor și a erupțiilor pe piele.

Reducerea și gestionarea stresului și a anxietății prin diverse activități relaxante, strategii de management al stresului și terapii sunt indispensabile pentru a scăpa de dermatita pe bază de stres.

Alergie pe bază de stres 

Nu doar cortizolul este produs în cantități mai mari când ești stresată. Crește totodată și producția de histamină, o substanță care influențează puternic reacțiile alergice ale organismului.

Așa că deși stresul în sine nu cauzează alergiile, acesta poate să înrăutățească simptomele unei alergii deja existente prin creșterea producției de histamină.

Tipuri de stres

Este evident deja că stresul e un subiect complex, cu o mulțime de cauze și efecte. În acest context, nu putem vorbi despre un singur fel de stres.

În funcție de durata perioadelor tensionate, natura factorilor stresanți și impactul lor, stresul este împărțit în mai multe tipuri, și vom încerca să ți le explicăm cât mai bine pe fiecare.

Stres acut 

Stresul acut este forma cea mai obișnuită de stres, care are loc pe termen scurt și are legătură cu un eveniment în trecutul sau viitorul apropiat. Spre exemplu, când ai avut recent o discuție aprinsă cu cineva, sau când urmează să susții o prezentare publică în scurt timp.

Datorită naturii sale, stresul acut trece de obicei repede, și tocmai de aceea consecințele nu sunt atât de grave pentru corpul uman. Se manifestă prin simptome pe termen scurt, printre care durerile de cap, indigestie și stare generală tensionată.

Totuși, este important să te relaxezi și să încerci să gestionezi episoadele de stres acut cât mai bine. Pentru că dacă le experimentezi în mod repetat pe perioade lungi de timp, acesta se transformă ușor în stres cronic.

Stres acut episodic

Un stadiu intermediar între stresul acut și stresul cronic, stresul acut episodic are loc când se acumulează efectele mai multor situații de stres acut. Caracteristica principală a stresului episodic este că nu mai reușești să te relaxezi și să te calmezi.

În loc să ai ocazional acele dureri de cap și senzații stresante ale stresului acut, când suferi de stres acut episodic ai aceste trăiri în mod constant. De aceea ești mereu irascibilă și te enervezi ușor și des.

Stres cronic 

Spre deosebire de stresul acut și stresul episodic, stresul cronic se întâmplă treptat, dezvoltându-se pe termen lung, și este mai periculos. De obicei, apare când te confrunți în mod constant, zi de zi, cu factori stresanți și nu reușești să-ți gestionezi reacțiile psihice și răspunsurile emoționale.

Din cauza stresului cronic este dificil ca producția de hormoni de stres din corp să revină la un nivel normal, lucru care poate cauza probleme la nivelul multor funcții, organe și sisteme: somnul, funcțiile digestive, dar și sistemul imunitar, respirator, cardiovascular și reproductiv.

Stresul oxidativ 

Există și un alt tip de stres, pe care îl numim oxidativ, și care apare de multe ori în urma expunerii la radiații, poluare, substanțe chimice, diverse medicamente, dar și la persoanele cu obiceiuri nocive (consum de alcool sau tutun) sau supraponderale.

Fenomenul de stres oxidativ este cauzat de un dezechilibru între producția de oxigen reactiv în corp și capacitatea acestuia de a-l elimina. Studiile au descoperit corelații între stresul oxidativ și o mulțime de afecțiuni neurologice, inclusiv Alzheimer, Parkinson, pierderi de memorie, scleroză multiplă și depresie.

Stresul post-traumatic 

Mai este un tip de stres pe care merită să-l abordăm, și anume tulburarea stresului post-traumatic. Este o problemă de sănătate mentală declanșată de retrăirea unei experiențe traumatizante proprii sau la care ai fost martoră, chiar și la mult timp după acea traumă. Poate fi vorba despre abuz fizic sau sexual, un accident, război, sau orice alt eveniment marcant.

Se poate manifesta prin coșmaruri sau flashbackuri și te face să retrăiești gândurile supărătoare și sentimentele de teamă, supărare, disperare, tristețe sau furie pe care le-ai avut în timpul evenimentului traumatizant. De asemenea, acest tip de stres te poate face să te simți detașată sau înstrăinată de oamenii din jur.

Când trebuie să contactezi un medic?

Stresul este normal și pretutindeni în viața noastră. Este în regulă să ai unele perioade de stres mai intens și în care persistă o stare de tensiune. Dar stresul pe termen lung poate avea efecte grave asupra sănătății, și e important să ceri ajutorul specialistului. Ar fi bine să discuți despre stres cu un medic dacă:

• Te simți copleșită;

• Te confrunți cu stres pe o perioadă lungă de timp;

• Ai dureri puternice, erupții sau apar alte probleme de sănătate de la stres;

• Folosești alcoolul, tutunul, drogurile, sexul sau mâncarea ca mecanism de coping;

• Ai gânduri distructive.

Cum se diagnostichează stresul?

Cum am spus și mai devreme, stresul este subiectiv, și doar tu ești în măsură să-i confirmi prezența și să-i evaluezi intensitatea. Momentan încă este nevoie de cercetare pentru a descoperi o metodologie eficientă de diagnosticare a stresului. Așa că pentru a înțelege cât mai bine și a putea diagnostica influența stresului în viața ta, medicul poate folosi diverse chestionare și măsurători biochimice.

Îți poate pune întrebări despre simptomele pe care ți le cauzează stresul, dacă ai avut experiențe traumatizante în trecut, dacă ai alte probleme de sănătate sau urmezi vreun tratament. Te poate întreba și despre istoricul familial și starea de sănătate mentală.

Tratament stres - Când ai nevoie și cum poți scăpa de stres?

Întrebarea imediat următoare după diagnostic este… cum scapi de stres? Deși nu prea este posibil să scăpăm de el în totalitate - pentru că rămâne în continuare un fenomen important pentru supraviețuirea și adaptarea organismului - ne putem gestiona factorii de stres și reacțiile în fața lor.

Tratarea stresului se poate aborda în mai multe modalități, în funcție de situația fiecărei persoane:

• Eliminarea factorilor de stres: dacă dispare cauza stresului, dispare și stresul. Elimină cât mai mulți factori stresanți. Poate că nu e posibil să schimbi oamenii care te supără, dar poți renunța la relațiile toxice. Poate că îți este imposibil să schimbi un termen limită actual, dar poți negocia pe viitor termene limită mai rezonabile ca să elimini presiunea timpului. Chiar dacă nu poți elimina toți factorii de stres, poți schimba modul în care îi abordezi ca să te protejezi de riscul stresului cronic.
• Strategie self-help: prin activități relaxante: plimbări, practicarea unui sport, meditație sau yoga, comunicarea cu persoanele apropiate, ascultatul muzicii, odihnă pasivă și activă etc;
• Medicamente: când stresul este cauzat de o problemă de sănătate, se folosesc medicamente pentru tratarea acesteia.
• Terapie: exercițiile de respirație, conștientizarea momentului prezent, ședințele de aromaterapie sau reflexologie, sunt doar câteva tipuri de terapie prin care poți reduce stresul, anxietatea și depresia.

În teorie, un tratament pentru nervi și stres este simplu. Este mai dificil de pus în practică, pentru că renunțarea la dorința de a controla totul, deconectarea de la factorii stresanți și practicile de relaxare nu ne vin întotdeauna natural. Cu exercițiu și răbdare, însă, vei reuși să ameliorezi simptomele și să gestionezi stresul din ce în ce mai bine.

Remedii anti-stres: pastile, ceaiuri, obiceiuri sănătoase

Pe lângă tratamentul medicamentos, terapeutic și activitățile de relaxare, poți apela și la alte remedii și medicamente anti-stres. Ele te pot ajuta să te relaxezi, să te odihnești mai bine și să reduci simptomele stresului cotidian:

• Vitamine pentru oboseală și stres: poți consuma alimente bogate în vitamina B, C și D sau suplimente alimentare care le conțin, pentru gestionarea stresului și a oboselii.

• Suplimente alimentare: melatonina, ashwagandha și magneziul sunt de asemenea suplimente cunoscute că susțin o odihnă mai bună.

• Ceaiuri de relaxare: ceaiurile de mușețel, de mentă și de lavandă sunt cele mai cunsocute pentru liniștire, reducerea anxietății și gestionarea stresului.

• Schimbarea obiceiurilor nocive: renunță la fumat, consum excesiv de alcool, expunerea la ecranul telefonului/tabletei/laptopului/TV timp de 3 ore înainte de somn etc.

• Adoptarea unui stil de viață sănătos: o dietă echilibrată, activitatea fizică moderată și cel puțin 8 ore de somn pe noapte sunt esențiale să poți face față factorilor de stres.

• Respectarea pauzelor: nu ignora pauzele chiar dacă ai un volum mare de lucru. Cu cât ești mai stresată și obosită, scade și productivitatea. Ia pauze de la ecran sau deconectează-te de la factorii stresanți, ca să-ți reiei activitatea cu mai multă energie.

Sfaturi utile pentru stres management

Ce tratament pentru stres puternic mai bun poate să existe decât managementul lui? Modul în care îți gestionezi factorii de stres poate preveni multe dintre situațiile stresante cu care te confrunți zi de zi.

Așa că uite câteva lucruri pe care le poți face ca să previi stresul inutil și să gestionezi cât mai bine situațiile care îți creează griji și anxietate în timpul:

• Adolescenței: petrece timp cu prietenele pentru a socializa, dar și cu tine pentru a-ți înțelege emoțiile mai bine. Odihnește-te cât mai mult și încearcă exercițiile de respirație pentru a te liniști înainte de evenimente stresante cum ar fi un examen sau o întâlnire.
• Programului de muncă:  pregătirea hainelor cu o zi înainte, stabilirea unui program și rutina de dimineață te pot ajuta să scapi de haosul unei zile de muncă haotice, scăzând nivelul de stres. De asemenea, pauzele de mișcare/masă/apă și comunicarea deschisă cu colegii de muncă te pot ajuta să reduci stresul într-o zi aglomerată la job.
• Sarcinii: o dietă sănătoasă, activitatea fizică echilibrată și odihna sunt esențiale pentru o sarcină ușoară. Poți reduce stresul renunțând și la activitățile care nu sunt neapărat necesare. Partenerul îți poate prelua sarcinile de curățenie în casă, shopping sau alte activități stresante dacă ele îți creează anxietate.
• Menstruației: folosește produse cât mai naturale pentru a evita alergiile, iritațiile și durerile care presupun stres suplimentar la menstruație. Dacă menstruația întârzie, nu te panica. Pot fi cauze variate, și poți face un test de sarcină pentru a evita stresul inutil în așteptarea sângerării. Și mersul la cumpărături pentru absorbante sau tampoane îți poate crea stres și anxietate, dar poți gestiona această situație cu un abonament Enroush, iar noi avem grijă să ai mereu produsele menstruale organice la îndemână, fără griji și bătăi de cap.

• Menopauzei: pe lângă un stil de viață cât mai sănătos, afirmațiile pozitive te pot ajuta foarte mult cu gestionarea stresului la menopauză, ca să-ți păstrezi o atitudine cât mai optimistă.

Complicații - Ce poți păți de la stres netratat?

Stresul acut și episodic au efecte pe termen scurt, și nu sunt foarte periculoase. Însă episoadele repetate de stres acut duc la stres cronic. Iar odată cu stresul cronic crește și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet de tip 2, boli autoimune, depresie și alte tulburări psihice sau emoționale.

Așa că este foarte important să nu ignorăm stresul îndelungat, pentru că poate duce la consecințe tragice. De multe ori, persoanele care suferă de stres cronic au o răbufnire finală care sfârșește cu infarct, atac cerebral, suicid sau alte acțiuni violente.

Stresul în sarcină - Cum este afectat fătul?

Pentru o dezvoltare armonioasă a bebelușului în timpul sarcinii, se recomandă să ai un stil de viață cât mai sănătos, dar și un nivel cât mai scăzut al stresului. Dacă plănuiești sau urmează să devii mămică, sau pur și simplu ești curioasă, poți citi și ce am scris despre dezvoltarea bebelușului pe trimestre.

Stresul în timpul sarcinii crește riscul nașterii premature, adică înainte de săptămâna 37. În același timp crește și riscul ca greutatea bebelușului la naștere să fie mică (sub 2.5 kg). Ambele situații presupun multe riscuri și probleme de sănătate pentru începutul vieții celui mic, inclusiv hipoglicemie și sindrom de detresă respiratorie.

Așa că gestionarea stresului este extrem de importantă atât pentru evoluția sarcinii cât și pentru sănătatea copilului după naștere.

Stresul la copii & adolescenți - Ce este de făcut?

Am insistat pe parcursul articolului pe problemele și factorii care cauzează stres adulților. Însă nici tinerii nu sunt scutiți de efectele stresului, pentru că și evenimentele din viața lor le pot cauza emoții, trăiri intense, supărare, temeri, șocuri și traume.

Nu vorbim doar despre testele și examenele școlare. Pentru copii, dorința de a se ridica la așteptările părinților și frica de a dezamăgi pot determina stimă de sine scăzută și pot constitui presiune și stres constant.

Pentru adolescenți, relațiile cu prietenii și relațiile romantice, emoțiile pentru admiterea la liceu/facultate, dorința de validare, trăirile contradictorii din timpul pubertății, prima menstruație la fete, toate acestea pot fi izvoare de anxietate și chiar depresie.

Semnele prin care părinții pot recunoaște stresul copiilor și al adolescenților includ coșmarurile repetate sau dificultatea de a adormi, frica de a rămâne singuri sau, din contră, lipsa dorinței de a petrece timp cu prietenii și familia, schimbarea apetitului și a performanțelor școlare etc. Fiecare copil este diferit, și părinții îi cunosc cel mai bine comportamentul. Schimbările comportamentale radicale pot fi bune indicii că cel mic se confruntă sau este copleșit de situații stresante.

La fel ca în cazul adulților, și tratamentul pentru stres la vârste fragede include odihna, activitățile relaxante, eliminarea factorilor stresanți, comunicarea și, când este necesar, vizita la medicul specialist, terapia sau tratamentul medicamentos.

Întrebări frecvente 

Stresul poate cauza dureri fizice: în piept, de sâni, de oase?

Da. Când creierul percepe stresul ca pe un pericol, emite diverse semnale în corp și chiar modifică producția anumitor hormoni, așa că poți simți presiune în piept, dureri de sâni, crampe și spasme musculare sau dureri de oase de la stres.

Se pot face teste pentru evaluarea nivelului de stres?

Nu există teste de stres universale pentru că este o trăire subiectivă, diferită la fiecare pacient. Medicul poate folosi diverse chestionare, măsurători biochimice și alte întrebări pentru a-ți înțelege simptomele cât mai bine, dar tu ești singura în măsură să evaluezi nivelul de stres pe care îl simți.

Stresul poate provoca dereglări ale glandei tiroide?

Da, cantitatea prea mare de cortizol pe care corpul o eliberează din cauza stresului excesiv poate interacționa cu glanda tiroidă prin creșterea activității și producția mai multor hormoni tiroidieni. Stresul poate totodată să crească riscul tiroiditei autoimune.

Cât de mult poate să influențeze stresul ciclul menstrual?

În cazul stresului pe termen scurt, menstruația poate să întârzie sau să vină mai devreme. Stresul pe termen lung, însă, poate crea importante dezechilibre hormonale cu impact major asupra ciclului menstrual. Poate modifica durata, fluxul și simptomele menstruale, sau poate cauza chiar întârzierea îndelungată sau absența menstruației.

Cum poți gestiona stresul la locul de muncă?

Cel mai adesea nu îți poți schimba colegii sau standardele la locul de muncă, și nici nu vrei să renunți la job. Totuși, este esențial să gestionezi stresul la locul de muncă pentru a evita burnout-ul. În acest sens te pot ajuta o rutină, un program bine stabilit pregătit cu o zi înainte, respectarea pauzelor, organizarea task-urilor și, bineînțeles, comunicarea cât mai eficientă și transparentă cu restul echipei.