Sentimentele de îngrijorare, frică și stres care au efecte cognitive, emoționale și fizice reprezintă ceea ce numim noi anxietate. Ea poate fi de vină pentru gândurile negative și adesea te poți simți de parcă nu ai control asupra vieții tale sau asupra ta. De asemenea, anxietatea poate provoca și senzații somatice precum transpirație, tremur sau dificultăți de respirație.
Anxietatea este o emoție de bază, necesară supraviețuirii, fiind asociată cu reacția automată fight or flight (luptă sau fugi), care produce în organism schimbările necesare pentru a înfrunta un atac sau un pericol iminent. Atunci când această emoție se intensifică și apare în situații sau alături de persoane care nu prezintă un pericol real (poate devine chiar omniprezentă), puterea de concentrare, apetitul, somnul, relațiile sociale și calitatea vieții în general pot avea de suferit.
Cei care se confruntă cu anxietate pot resimți atât simptome psihologice (mentale), cât și fizice. Dintre ele, cele mai întâlnite sunt:
Senzație de neliniște
Stări de agitație și nervozitate, asociate cu tensiune generalizată
Apariția unor ticuri nervoase
Transpirații
Palpitații
Hiperventilație
Stare de rău și tremurat
Senzație de moarte iminentă (apare în timpul atacurilor de panică)
Senzație de leșin
Tulburări de somn, coșmaruri
Tulburări digestive, greață, vărsături
Tulburări de atenție și concentrare, dezorientare
Lipsa de energie, oboseală, migrene
Simptomele pot debuta în timpul copilăriei sau al adolescenței și continuă la vârsta adultă. În plus, este posibil ca anxietatea să apară în viața cuiva în urma unui episod traumatic.
Persoanele cu tulburare de panică au atacuri de panică frecvente și neașteptate. Atacurile de panică reprezintă momente sau perioade bruște de frică intensă, disconfort sau senzația de a pierde controlul chiar și atunci când nu există un pericol clar sau declanșator. Nu toți cei care experimentează un atac de panică vor dezvolta tulburare de panică.
În timpul unui atac de panică, o persoană poate experimenta:
Ritm cardiac crescut
Senzația de respirație sacadată sau lipsa aerului
Transpirație
Tremur sau furnicături
Dureri în piept
Sentimentul de moarte iminentă
Sentimentul că a scăpat lucrurile de sub control
Amețeală, senimente inconstante, tendința de leșin
Senzația de sufocare
Greață sau disconfort abdominal
Simptomele ating, în general, un maxim în decurs de 10 minute și se remit apoi câteva minute mai târziu. Deși inconfortabile și uneori chiar extrem de deranjante, atacurile de panică nu reprezintă un pericol din punct de vedere medical.
Anxietatea este de mai multe tipuri, clasificarea fiind făcută în funcție de cauze și simptome. O persoană poate suferi de mai multe tulburări de anxietate în același timp, iar în acest caz crește și riscul apariției depresiei sau a altor tulburări de personalitate.
Cum fiecare persoană este diferită, fiecare mod de manifestare al anxietății este diferit, iar despre cele mai comune tipuri de tulburări anxioase vorbim acum.
Anxietatea generalizată presupune existența unui comportament anxios pe o perioadă de timp mai lungă de șase luni, corelat cu activitățile uzuale de tipul ieșirilor cu prietenii, mersul la școală/facultate/serviciu și discuțiile cu străinii. Este caracterizată prin neliniște constantă, dificultăți de concentrare, tipare de gândire negativă, oboseală frecventă, nervozitate și o stare totală de slăbiciune.
Acest tip de anxietate poate fi experimentat de oricine și apare adesea împreună cu alte tulburări de anxietate sau depresie.
Cunoscută și sub numele de fobie socială, acest tip de anxietate poate fi descris ca o frică puternică de situațiile sociale în care persoana are putea fi evaluată sau judecată, prin urmare respinsă sau blamată.
Cei care se confruntă cu anxietate socială se tem să nu fie percepuți negativ de către cei din jur, așa că evită orice situație în care ar trebui să aibă interacțiuni sociale. În cazul în care nu reușesc să le evite, apar simptome fizice puternice cum sunt transpirația în exces, greața și palpitațiile.
Anxietatea de separare este o tulburare din copilărie caracterizată prin anxietate excesivă pentru nivelul de dezvoltare al copilului și legată de separarea de părinți sau de alte persoane care au roluri parentale. Acest tip de anxietate poate să apară și la bebeluși, cupluri, chiar și la animalele de companie.
Persoanele care se confruntă cu anxietatea de performanță își pot face griji că vor eșua înainte de a începe măcar să rezolve o problemă. iar eșecul îl atribuie de multe ori unor puternice sentimente de umilință și respingere. Anxietatea de performanță poate apărea în legătură cu orice sarcină și este frecvent întâlnită la locul de muncă.
O fobie este o frică sau aversiune intensă față de obiecte sau situații specifice. Cu toate că anxietatea poate fi considerată firească în anumite circumstanțe, frica pe care o simt oameni cu fobii este disproporționată cu pericolul real cauzat de situație sau obiect.
Persoanele cu fobie:
Pot avea o îngrijorare irațională sau excesivă cu privire la întâlnirea cu obiectul sau situația de care se tem;
Evită în mod activ obiectul sau situația care le provoacă anxietate;
Experiementează sentimentul de neliniște și anxietate intensă la întâlnirea cu obiectul sau situația de care se tem;
Simt o anxietate imensă atunci când trebuie să îndure obiectele și situațiile inevitabile.
Fobiile se manifestă în multe feluri și sunt cauzate de diverși factori, iar cele mai comune tipuri de fobii sunt:
Mai mult de 12% din populație prezintă fobie la un moment dat de-a lungul vieții, fiind astfel una dintre cele mai frecvente tulburări psihice.
Tulburarea de panică este un diagnostic pus persoanelor care au frecvent atacuri de panică (episoade intense și copleșitoare de frică, însoțite de dureri în piept, senzație de sufocare și dificultate în a reveni la starea de calm) sau care resimt o anxietate severă anticipând apariția altor atacuri de panică în viitor.
Acest tip de tulburare este considerat o boală cronică, care evoluează în timp și este caracterizată prin diverse obsesii și ritualuri comportamentale pe care persoana le repetă pentru a reduce anxietatea. Obsesiile sunt gândurile nedorite sau îngrijorările care induc o stare de neliniște accentuată, iar prin compulsii (număratul sau spălatul obsesiv al mâinilor, repetarea unor gesturi sau a unor cuvinte) persoana afectată crede că poate controla obsesiile.
Apare ca urmare a unor evenimente traumatice, accidente, pierderea cuiva drag sau un șoc puternic, durează o perioadă lungă de timp și implică retrăirea evenimentului prin flashback-uri și vise. De asemenea, persoanele care suferă de acest tip de tulburare evită stimulii care au declanșat trauma, se izolează și pot experiementa goluri de memorie pe lângă irascibilitate excesivă, manie sau izbucniri nervoase.
Ipohondria reprezintă frica de a avea o boală gravă, frica fiind bazată pe o interpretare greșită a simptomelor fizice sau a funcțiilor normale ale organismului. Persoanele care suferă de ipohondrie sunt mereu speriate că li se întâmplă ceva, că suferă de boli grave, că medicii nu le dau suficientă atenție, că nu au fost verificați în mod adecvat și că li se ascund informații despre starea lor de sănătate.
În fața unei amenințări reale și imediate, răspunsul cognitiv și emoțional normal pentru orice persoană este frica. Când auzim un sunet brusc și puternic, când trecem pe lângă o casă străină din curtea căreia ne latră agresiv un câine, creierul primește semnalul “atenție, pericol!” și într-un timp extrem de scurt transmite în corp diverse mesaje menite să ne asigure supraviețuirea. Frica durează o perioadă scurtă de timp, este concentrată pe momentul prezent și e orientată către o amenințare concretă.
Pe de altă parte, anxietatea este răspunsul natural al corpului la stres și reprezintă un sentiment de frică sau teamă în legătură cu evenimentele viitoare care se pot întâmpla în viața cuiva. În plus, anxietatea este resimțită pentru o perioadă mai lungă de timp, e percepută confuz și ne face să fim excesiv de precauți. Astfel, corpul rămâne într-o continuă și epuizantă stare de alertă.
Cât despre depresie, reprezintă o tulburare a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului față de activitățile care cândva însemnau plăcere. Denumită și tulburare depresivă majoră, aceasta afectează modul în care ne simțim, gândim și ne comportăm și poate duce la o varietate de probleme atât emoționale, cât și fizice.
De multe ori, oamenii care experimentează perioade lungi de anxietate suferă și de o formă de depresie, dar nu se întâmplă întotdeauna.
Cauzele tulburărilor de anxietate nu sunt pe deplin cunoscute. Anxietatea poate să apară la orice vârstă și, de cele mai multe ori, este determinată de o combinație de factori. Printre cauzele cele mai frecvente se numără:
Predispoziția genetică
Dezechilibre în chimia creierului
Istoricul familial
Influența socială
Experiențele de viață (schimbări majore, traume)
Depresie (inclusiv cea postnatală)
Bolile majore
Un mediu de lucru stresant, un eveniment traumatizant, singurătatea, posibile abuzuri în copilărie, divorțul părinților, viața ațături de un părinte alcoolic, toate acestea pot contribui la dezvoltarea unei tulburări de anxietate.
Chiar și o familie extrem de grijulie, în care comportamentul temător primează, poate învăța copilul să vadă lumea ca pe un loc periculos, plin de amenințări. În plus, și între dependența de alcool, compușii psihotropi (medicamente sau droguri) și tulburările de anxietate a fost descoperită o legătură.
Sentimentul de anxietate în timpul sarcinii nu este deloc neobișnuit și anormal. Există mai mulți factori de risc care influențează apariția lui, precum: schimbările hormonale și fizice care se petrec în organismul matern, un sindrom anxios-depresiv anterior sarcinii sau diverse alte patologii psihiatrice preexistente sarcinii, stresul, consumul de alcool sau droguri. La toate acestea se adaugă grijile pe care o viitoare mamă și le face în legătură cu sarcina, deci este important să avem grijă de noi minte, trup și suflet mai ales când suntem însărcinate.
Perioada pre și postmenstruală este deosebit de predispusă la flucutații hormonale ridicate și poate duce la un puternic sentiment de anxietate în timpul menstruației. Acest tip de anxietate este unul dintre simptomele recunoscute ale sindromului premenstrual (PMS) despre care ți-am povestit tot ce trebuie să știi în unul din articolele noastre de pe blog.
Cele mai întâlnite tulburări anxioase la copii și adolescenți sunt anxietatea de separare, fobiile specifice, tulburările de panică, tulburare anxioasă generalizată sau de stres posttraumatic. Anxietatea poate apărea încă de la câteva luni de viață, iar copilul se manifestă în multe moduri. De exemplu, un bebeluș va începe să plângă dacă este luat în brațe de către un străin, un copil se poate teme de clovni sau se poate plânge în prima zi de școală de dureri de stomac (exprimându-și fizic anxietatea resimțită), deci și cauzele pot fi diverse.
Pentru a preveni aceste tulburări, părintele trebuie să supravegheze de aproape cum se simte copilul, ce evenimente se întâmplă în viața lui, dacă apar manifestări fizice de un vreun fel sau dezechilibre. În cazul în care se observă schimbări importante, ăntotdeauna e o idee bună ca părinte să ceri ajutorul unui medic pentru a stabili cum îți poți ajuta copilul.
Pe internet există mai multe teste de anxietate compuse dintr-o serie de întrebări referitoare la senzațiile, comportamentul și nivelul de anxietate pe care îl resimțim în anumite situații. E bine de reținut că aceste teste nu reprezintă un diagnostic în care poți avea încredere.
Nu există un test propriu-zis care să determine dacă o persoană suferă sau nu de această tulburare, așa că atunci când devine imposibil să ne relaxăm din cauza simptomelor sau când acestea interferează cu viața de zi cu zi, e necesar să ne adresăm medicului pentru a verifica dacă nu sunt cauzate de anumite afecțiuni medicale (astmul provoacă dificultăți în respirație, de exemplu). Dacă nu este descoperită o cauză specifică, medicul va pune un diagnostic de tulburare de anxietate.
Tulburarea de anxietate este o afecțiune ce poate fi diagnosticată numai de către un medic psihiatru sau de către un psihoterapeut. Esențială este și evaluarea gradului de severitate al stărilor anxioase pentru a putea stabili un plan terapeutic eficient.
În funcție de necesitățile fiecărei persoane, tratamentul poate include psihoterapie, medicamente sau ambele.
Cel mai eficient tip de psihoterapie este cea cognitiv-comportamentală. Prin intermediul unui număr relativ scurt de ședințe ținute de către un psihoterapeut, sunt identificate fricile persoanei care suferă de anxietate și se găsesc metode pentru ameliorarea simptomelor resimțite, dar și soluții pentru evitarea stărilor anxioase pe viitor.
Tot acest tip de terapie include și terapia de expunere, în cadrul căreia persoana ia contact treptat cu obiectul sau situația care declanșează anxietatea, astfel încât să capete încredere că poate gestiona situația și simptomele de anxietate.
Chiar dacă nu există nicio metodă definitivă de a scăpa de această tulburare emoțională, anxietatea poate fi controlată și relaxată prin câteva metode concrete, simple. Așadar, ține minte că te ajută să:
Îți păcălești mintea să se gândească la altceva.
Afli ce te deranjează.
Te concetrezi pe ceea ce poți schimba.
Alegi o dietă echilibrată.
Dormi suficient.
În cazul multor persoane, anxietatea poate deveni omniprezentă, iar asta ne obligă să învățăm cum să trăim cu ea. Poți alege așadar să îți creezi o rutină care îți oferă liniștea de care ai nevoie sau care, pur și simplu, te relaxează. Uite câteva idei de obiceiuri de la noi:
Imersează-te într-o activitate creativă (cum ar fi desenul, pictura, scrisul) cel puțin o dată pe zi.
Găsește un hobby căruia să te dedici.
Mergi la o plimbare sau la o alergare pentru a consuma tensiunea fizică acumulată în corp.
Ascultă muzică.
Meditează sau încearcă poziții simple de yoga.
Citește o carte sau urmărește un film bun.
Orice ai alege să faci, acordă atenție modului în care o activitate te face să te simți, ascultă-ți sentimentele și îmbrățișează-le pentru a trăi în armonie cu ele.
Aromaterapia este unul dintre cele mai eficiente tratamente împotriva anxietății, ce poate fi realizat acasă. Pentru ședințele de aromaterapie este indicat să se folosească uleiul de lavanda, iasomie sau lemnul de santal.
Dacă simți că stresul te copleșește și pune stăpânire pe organismul tău, este o idee bună să îți faci o cană cu ceai din plante și să îți iei o pauză să o savurezi. Printre cele mai bune plante pentru anxietate se numără: mușețelul, Gingko Biloba, rădăcină de valeriană, lavandă, sunătoarea, ceaiul verde, păducelul. Acestea calmează sistemul nervos și contribuie la un somn mult mai odihnitor.
Dacă gradul de severitate al stărilor anxioase este ridicat și psihoterapia nu este suficientă pentru ameliorarea simptomelor, medicul vă poate recomanda un tratament medicamentos. Sunt utilizate mai multe tipuri de medicamente pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor, în funcție de tipul de tulburare de anxietate existentă și dacă există și alte probleme de sănătate psihică sau fizică. Tratamentul medicamentos poate include antidepresive, anxiolitice, sedative sau beta-blocante.
În cazul în care anxietatea nu este tratată, tulburarea de anxietate se poate agrava, conducând la afecțiuni mintale și fizice, precum:
Cu toate că nu există nicio modalitate de a prezice cu certitudine ce va determina apariția unei tulburări de anxietate, putem lua măsuri pentru a reduce impactul simptomelor, dar și pentru a găsi echilibrul în timpul sau după perioada de anxietate. Practic, e important să înțelegem că schimbările în stilul nostru de viață pot face o mare diferență.
Solicită din timp ajutor dacă suferi de anxietate, poate fi mai greu de tratat dacă se intervine mai târziu.
Caută-ți hobby-urile și desfășoară activități care îți provoacă bucurie.
Investește timp și în interacțiunea socială, relațiile cu ceilalți pot ajuta la diminuarea temerilor și a îngrijorărilor.
Evită să consumi alcool sau droguri întrucât ele îți pot agrava starea de anxietate.
Renunță la fumat și la consumul de băuturi cu cofeină, ambele amplifică starea de neliniște.
Folosește tehnici de gestionare a stresului și de relaxare cum sunt exercițiile de respirație, de relaxare musculară sau tehnicile de vizualizare.
Asigură-te că te odihnești suficient în fiecare seară.
Mânăncă echilibrat și acordă atenție alimentației tale pentru că îți asigură pe termen lung sănătatea.
Dacă articolul nu a răspuns la toate întrebările pe care le aveai, mai avem aici câteva dintre cele mai frecvente întrebări.
Alcoolul afectează considerabil chimia din creierul uman modificând ceea ce numim echilibru. Consumul de alcool poate agrava de asemenea anxietatea și depresia, poate declanșa stări de panică și neliniște și poate schimba starea de spirit sau comportamentul uman. Mai ales când urmăm un tratament medicamentos, este recomandat să evităm alcoolul.
Perioada pre și postmenstruală este predispusă la fluctuații hormonale ridicate și poate duce la un puternic sentiment de anxietate în timpul menstruației. Cu toate că nu este o regulă, există posibilitatea ca la menstruație să resimțim anxietatea mai intens.
Nu există încă dovezi că anxietatea poate fi vindecată, dar știm sigur că poate fi gestionată și controlată prin fiecare decizie pe care o luăm. Așa cum povesteam și mai devreme, tratamentul poate însemna pentru cineva, simplu, un stil de viață mai sănătos și relaxant, ori poate fi nevoie de tratament medicamentos.