Știai că aproximativ peste 60% dintre bebelușii din România sunt aduși pe lume prin cezariană? Cu alte cuvinte, 6 din 10 mămici nasc prin operație de cezariană la noi în țară, lucru care demonstrează cât de comună și sigură este această intervenție.
Totuși, modul în care naști este o decizie bazată pe mulți factori și care pune pe primul loc sănătatea ta și a copilului tău. De regulă, cezariana este recomandată de medic atunci când nașterea vaginală prezintă riscuri, când apar complicații în sarcină sau când pur și simplu intervenția chirurgicală este mai sigură. Indiferent de motive, dacă urmează să naști prin cezariană, rămâi până la finalul articolului pentru a afla totul despre cum decurge operația, dar și procesul de recuperare.
Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală realizată pentru a aduce pe lume bebelușul atunci când nașterea pe cale vaginală nu se poate realiza în siguranță. Aceasta constă în efectuarea unei incizii în zona inferioară a abdomenului, la nivelul uterului.
Operația de cezariană poate fi realizată în regim de urgență, sau poate fi programată atunci când pacienta a născut anterior prin cezariană sau când evoluția bebelușului a fost urmărită încă de la primele semne de sarcină și se cunosc posibilele complicații ale unei nașteri naturale.
Spre deosebire de nașterea vaginală, operația de cezariană implică mai multe riscuri și necesită un timp de recuperare mai îndelungat, așa că nu va fi efectuată decât în cazurile în care este cea mai sigură opțiune pentru mamă și pentru bebeluș.
Există situații când nașterea vaginală prezintă riscuri atât pentru sănătatea sau viața mamei, cât și a copilului. În aceste cazuri, dacă cezariana reprezintă o opțiune mai sigură, va fi recomandată de către medicul specialist.
Operația de cezariană se poate efectua și la cerere. În general, nu este recomandată în lipsa unor motive medicale reale, însă se poate efectua dacă pacienta își dorește acest lucru și, în urma discuțiilor cu medicul, acesta își dă acordul.
Printre cele mai frecvente situații în care este necesară operația prin cezariană pentru siguranța mamei și a fătului se numără:
De asemenea, dacă mama a avut anterior două sau mai multe nașteri prin cezariană, dacă are fibroame uterine de dimensiuni mari care îngreunează aducerea pe lume a bebelușului în mod natural sau dacă fătul prezintă anomalii congenitale, ar putea fi necesară nașterea prin cezariană.
Există femei care își doresc să nască prin cezariană din alte motive decât cele medicale: le este teamă de durerile sau riscurile unei nașteri naturale, sau își doresc să nască la o dată programată.
Toate aceste temeri și motive trebuie discutate cu medicul, care îți va prezenta beneficiile și riscurile fiecărui tip de naștere. Dacă îți este teamă de durere, te poate îndruma către un specialist care să-ți fie alături inclusiv pe durata travaliului și a nașterii.
Totuși, dacă ai înțeles riscurile unei operații de cezariană față de nașterea naturală și în continuare nu îți dorești să naști pe cale vaginală, vei putea programa data nașterii împreună cu medicul tău.
Operația de cezariană durează aproximativ 45 de minute dacă nu există complicații și se efectuează sub anestezie, care poate fi locală (epidurală sau spinală) sau totală.
Pe scurt, intervenția decurge astfel: medicul efectuează o incizie în abdomen și uter, pe unde scoate bebelușul. După tăierea cordonului ombilical și îndepărtarea placentei, incizia este cusută și procedura se încheie.
Dacă vrei să știi mai în detaliu la ce să te aștepți, îți povestim totul mai jos.
Înainte de operația propriu-zisă, există un proces de pregătire pentru intervenție care constă în mai multe etape. Despre prima etapă deja am vorbit – este aceea în care medicul îți explică exact cum va decurge operația și care sunt riscurile implicate. Tot acum îi poți adresa întrebările tale.
Ulterior, vei semna un act pentru a-ți exprima consimțământul cu privire la operație. Asigură-te că citești cu atenție întregul document și că te adresezi medicului dacă apar noi întrebări.
Tot în etapa de pregătire va trebui să-i spui medicului dacă ai vreo alergie (ex: la anumite medicamente, la latex, iod sau anestezie), să-l informezi despre absolut toate medicamentele pe care le administrezi (fie ele tratamente, vitamine sau suplimente naturiste) și să îl anunți dacă iei anticoagulante, aspirină sau alte medicamente care influențează coagularea sângelui.
Dacă operația de cezariană este programată, ți se va recomanda să nu consumi niciun fel de alimente sau băuturi cu 8 ore înainte. Dacă nu, vei fi întrebată când ai mâncat sau băut ultima oară.
În timpul operației vei fi adormită dacă ai optat pentru anestezie totală, sau trează și amorțită în partea inferioară a corpului dacă ai ales anestezie locală. Vei fi așezată pe masa de operație, iar un ecran despărțitor va fi poziționat în așa fel încât să nu vezi ce se întâmplă.
Ți se va deschide o linie intravenoasă pe mână sau pe braț, iar anestezistul sau o asistentă îți va monitoriza în permanență bătăile inimii, presiunea sangvină, nivelul de oxigen din sânge și respirația.
După ce anestezia își va face efectul, medicul va efectua o incizie de aproximativ 10-20 cm în abdomen și va deschide șase straturi separate ale peretelui abdominal și uterului. Incizia poate fi orizontală (de obicei se alege această variantă pentru că vindecarea este mai rapidă) sau verticală.
Medicul va deschide sacul amniotic pentru a scoate bebelușul, după care va tăia cordonul ombilical. Prin linia intravenoasă ți se vor administra medicamente care vor ajuta uterul să se contracte și să elimine placenta.
După ce va îndepărta placenta din uter, medicul va efectua cusăturile necesare pentru a închide incizia și va aplica un pansament steril. În lipsa complicațiilor, toată procedura durează aproximativ 45-60 de minute.
Recuperarea postpartum începe imediat după încheierea operației. Vei rămâne în camera de recuperare pentru 1-2 ore, după care vei fi mutată în camera ta pentru timpul de spitalizare rămas – de regulă 2-5 zile.
Asistentele vor continua să-ți monitorizeze respirația, presiunea sangvină, pulsul, sângerările și fermitatea uterului. De obicei îți poți vedea bebelușul încă din camera de recuperare, unde poate începe chiar și alăptarea – la fel ca în cazul nașterii vaginale.
Pe măsură ce dispare efectul anesteziei, ți se pot administra medicamente pentru gestionarea durerii, în funcție de necesitate – fie sub formă de pastile, fie prin perfuzie. Există și cazuri când medicamentele se pot administra direct prin cateterul epidural, până la îndepărtarea acestuia.
De asemenea, vei fi încurajată să faci mișcare cât mai devreme după operație. La început poți fi ajutată să stai în șezut sau în picioare, dar este important să te ridici din pat și să începi mișcarea cât mai repede pentru a grăbi ritmul de vindecare. Mișcarea te va ajuta inclusiv să reduci durerile provocate de gazele intestinale ce apar pe măsură ce tractul intestinal își reia funcțiile.
Firele se vor resorbi după câteva zile de la operație și vei rămâne doar cu o cicatrice, dar este important să urmezi recomandările medicale pentru a preveni posibilele infecții și complicații.
Va trebui să ferești zona inciziei de apă și să o protejezi cu un pansament steril atâta timp cât îți recomandă medicul tău, pentru a evita infectarea (poți folosi un tifon steril îmbibat în soluție de betadină pentru a curăța zona cu grijă).
De asemenea, ți se va recomanda să eviți efortul fizic, urcatul și coborâtul scărilor și contactul sexual în primele 6-8 săptămâni, să nu ridici alte greutăți decât bebelușul și să porți haine confortabile care să nu aplice presiune pe zona inciziei. Va trebui să eviți și tampoanele interne până când corpul tău se recuperează, așa că ar fi bine să folosești absorbante organice cu un nivel ridicat de absorbție pentru o protecție sigură.
În cazul în care firele folosite nu au fost resorbabile, acestea vor fi îndepărtate de către medic la aproximativ 10 zile de la operație.
Timpul necesar pentru vindecarea completă diferă pentru fiecare femeie, deoarece fiecare sarcină este unică și fiecare corp reacționează diferit, dar în general recuperarea durează aproximativ 4-8 săptămâni.
Un rol important în procesul de recuperare postpartum îl joacă și stilul tău de viață.
Va fi necesar să-ți prioritizezi odihna, să consumi multe lichide și să ai o dietă cât mai nutritivă, bogată în proteine, calciu, vitamine și minerale, pentru a susține refacerea peretelui uterin după intervenție.
Consumă fructe, legume, ouă și carne slabă, și încearcă să eviți băuturile carbogazoase, mâncărurile picante și mâncărurile care te balonează, pentru a evita problemele digestive și deshidratarea.
Activitățile fizice vor putea fi reluate pe măsură ce corpul se vindecă, începând cu efort fizic ușor precum urcatul și coborâtul scărilor după primele 4-6 săptămâni.
Pentru alăptarea la sân a bebelușului, este important să găsești o poziție confortabilă atât pentru copil, cât și pentru tine. Spre exemplu, alăptarea în decubit lateral poate fi o alegere inspirată astfel ca greutatea bebelușului să nu pună presiune pe cicatricea care încă se vindecă.
Nu este neobișnuit ca lactația să se instaleze mai lent după operația de cezariană, inclusiv datorită efectelor anesteziei, așa că este important să ai răbdare. Poți folosi o pompă în primele zile pentru declanșarea lactației, până când vei reuși să creezi un ritm de alăptare eficient împreună cu bebelușul tău.
Atât nașterea naturală, cât și cea prin cezariană, vin cu propriile avantaje și dezavantaje.
În cazul nașterii naturale, avantajele principale sunt recuperarea mai rapidă și timpul de spitalizare mai scurt (doar 24-48 de ore). Riscul de infecții, cicatrici și sângerări abundente este de asemenea mai redus în cazul nașterii pe cale vaginală. Există, în schimb, un risc mai ridicat de ruptură a țesuturilor și a pielii din jurul vaginului, de complicații neprevăzute în timpul travaliului și de durere în zona dintre vagin și anus. Frica de naștere este de asemenea un factor important în acest caz.
Există avantaje și pentru bebeluș la nașterea naturală, cum ar fi riscul mai redus de probleme respiratorii și doza de bacterii saprofite primită pe măsură ce trece prin canalul vaginal. Aceste bacterii îi stimulează sistemul imunitar și îi protejează sistemul digestiv.
În ceea ce privește nașterea prin cezariană, principalul avantaj este că, în anumite situații, este o opțiune mult mai sigură pentru mamă și pentru bebeluș. De asemenea, confortul mamei în timpul nașterii este mai ridicat, iar riscul de incontinență urinară și disfuncții sexuale este mai redus. Scade totodată riscul de traumatisme și hipooxigenare a bebelușului în timpul nașterii.
În schimb, operația de cezariană vine cu mult mai multe dezavantaje: durata de spitalizare este mai lungă (2-5 zile), durata necesară pentru recuperare este mai mare și cresc riscurile de sângerare și formare a cheagurilor, de infecții, depresie și complicații la nașterile ulterioare. Costul mai ridicat al nașterii este de asemenea un dezavantaj.
Aproximativ 6 din 10 femei din România nasc prin cezariană, iar acest lucru ne arată că este o intervenție destul de comună și sigură. Însă ca orice procedură chirurgicală, prezintă o serie de riscuri despre care fiecare viitoare mămică ar trebui să fie conștientă:
Indiferent de metoda prin care o femeie naște, aceasta aduce pe lume un nou suflet. Există riscuri și avantaje prezente în ambele opțiuni, așa că este important ca alegerea mamei să nu fie judecată.
De aceea, în această secțiune vom demonta câteva dintre cele mai frecvente mituri cu privire la operația de cezariană:
Dacă ai și alte curiozități cu privire la operația de cezariană, verifică secțiunea de mai jos. Ți-am pregătit răspunsuri succinte la cele mai frecvente întrebări despre nașterea pe această cale:
De regulă, operația de cezariană durează aproximativ 45-60 de minute dacă nu apar alte complicații, iar bebelușul este scos în primele 5-10 minute.
Da, dacă se aplică presiune sau o greutate mare asupra inciziei, cusăturile se pot rupe și incizia se poate deschide. De aceea este recomandat să eviți efortul fizic, urcatul și coborâtul scărilor și ridicarea greutăților cu excepția bebelușului în primele săptămâni.
Dacă urmezi recomandările medicului pentru a preveni infecțiile și alte complicații, organismul se va recupera complet în aproximativ 4-8 săptămâni.
Pentru o îngrijire adecvată a zonei inciziei după operația de cezariană, ți se va recomanda să eviți spălarea cu apă și săpun. În schimb, poți curăța zona cu un tifon steril îmbibat în betadină.
Durerea în zona inciziei poate persista pentru până la 1-2 săptămâni de la operație, timp în care ți se pot administra analgezice. Dar vei avea nevoie de aproximativ 6 săptămâni până la recuperarea completă.
După operația de cezariană, poți începe să consumi multe fructe și legume, precum și cereale integrale, surse de proteină și vitamine, care să susțină procesul de refacere a corpului.
Este recomandat să eviți alimentele care te balonează, mâncărurile picante și cele de tip fast-food, precum și băuturile carbogazoase, pentru a evita deshidratarea și problemele digestive.
Ritmul de recuperare este diferit pentru fiecare organism, dar vindecarea completă după o operație de cezariană poate dura până la 4-8 săptămâni. După acest timp, la recomandarea medicului, vei putea începe treptat să-ți reiei activitățile fizice ușoare, activitatea sexuală și viața normală.
Sursa foto: Pexels.com