Pentru majoritatea bebelușilor, alăptarea la sân e forma cea mai sănătoasă și benefică de hrană. O sursă complexă de nutrienți în primii ani ‒ și mai ales în primele luni ‒ de viață, laptele matern contribuie la reducerea riscului unor probleme de sănătate atât la nou-născut, cât și la mamă.

Dar doar pentru că este un proces natural  și normal, nu înseamnă că este și floare-la-ureche. Alăptarea la sân este, ca orice altă activitate, o abilitate ce se învață și se perfecționează în timp. Așa că pe lângă beneficii, vrem să-ți povestim cât mai multe despre cât ar trebui să dureze alăptarea, la ce frecvență, pe ce perioadă, dar și câteva recomandări practice care sperăm să-ți fie de folos.

Care sunt beneficiile alăptării la sân?

Beneficiile alăptării cu lapte matern, fie aceasta la sân sau cu biberonul după extragerea laptelui cu ajutorul unei pompe, se adresează atât celui mic, cât și mamei. Imunitatea și nutriția nou-născutului, legătura dintre mamă și bebeluș, dar și scăderea riscului anumitor boli la mamă, toate sunt afectate de această activitate naturală. Mai în detaliu despre ce beneficii are alăptarea la sân îți povestim în următoarea secțiune.

Beneficii pentru mamă

Complexitatea și varietatea beneficiilor pe care le aduce alăptarea la sân nu au termen de comparație. Și vom începe cu beneficiile pentru mamă, care au la bază secreția de oxitocină, eliminarea de celule din ADN și conexiunea cu nou-născutul.

Avantajele nu se rezumă doar la un aspect sau la o anumită durată. Există beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, și atât în plan fizic cât și în plan emoțional. Hai să le luăm pe rând:

Pe termen scurt, atât sănătatea fizică și recuperarea postpartum, cât și relația ta cu bebelușul, beneficiază de influența alăptării la sân:

• Scade riscul depresiei postpartum: datorită secreției de oxitocină din timpul alăptării.
• Te recuperezi mai rapid după naștere: tot oxitocina ajută uterul să se contracte, ceea ce contribuie la revenirea mai rapidă la forma de dinainte să rămâi însărcinată și la reducerea sângerărilor vaginale.
• Dezvolți o conexiune strânsă cu bebelușul: fizic și emoțional, se stabilește o legătură unică de încredere între mamă și bebeluș, ceea ce te ajută să te simți conectată la cel mic și să îi înveți mai bine limbajul corpului.
• O grijă în minus: spre deosebire de laptele praf, alăptarea la sân este mult mai convenabilă și confortabilă. Nu depinzi nici de echipament, nici de locație, nici de un buget. Poți alăpta oricând fără să porți după tine formula de lapte, să o măsori, să o pregătești, să speli biberonul etc. Și nici nu este la fel de costisitor ca laptele cumpărat.
• Susține scăderea în greutate: deși nu duce în mod direct la scăderea în greutate pentru toate proaspetele mămici, alăptarea la sân poate reprezenta un consum caloric suplimentar, lucru ce poate ajuta la pierderea din masa corporală.

Pe termen lung, o mulțime de alte beneficii asupra sănătății mamei se datorează alăptării la sân, în principiu prin scăderea riscului de:

• Cancer mamar, ovarian, endometrial sau de tiroidă
• Osteoporoză
• Diabet tip 2
• Boli cardiovasculare
• Creșterea tensiunii arteriale
• Colesterol mărit

Beneficii pentru bebeluș

Cel mai mult de pe urma alăptării la sân beneficiază bebelușul. Laptele matern conține toți nutrienții de care cel mic are nevoie în primele luni de viață, tocmai de aceea constituie singura sursă de hrană necesară. Mai mult, acesta contribuie la formarea unui sistem imunitar puternic, și scade riscul de apariție a diverse afecțiuni:

• Infecții respiratorii (virus respirator sincițial, tuse, pneumonie)
• Astm
• Infecții gastrointestinale (vărsături, diaree, enterocolită necrozantă)
• Infecții ale urechii (otită acută)
• Eczeme
• Meningită bacteriană
• Obezitate
• Boala celiac și sindromul colonului iritabil
• Dezvoltarea cariilor și a problemelor dentare până la un an
• Leucemie în timpul copilăriei
• Diabet tip 2 de-a lungul vieții
• Mortalitate infantilă

Pe lângă beneficiile asupra sănătății fizice pe termen scurt și lung, și pe lângă dezvoltarea nervoasă optimă și creșterea armonioasă în greutate pe care o susține, alăptarea la sân îi oferă celui mic și confortul emoțional de care are nevoie. Prin contactul pielii și faptul că este ținut în brațe, el se simte în siguranță aproape de mamă, astfel hrănindu-se atât cu nutrienți, cât și cu afecțiune.

Ce conține laptele matern?

• Proteine
• Leucocite
• Anticorpi IgA, IgM, IgG
• Lizozim
• Lactoferina
• Lipide
• Glucide
• Bacilul bifidus
• Vitamine 
• Fier 
• Calciu

Probabil că auzi de peste tot despre cât de bogat este laptele matern în vitamine și minerale, și cum conține în mod natural dozele perfecte de nutrienți pentru dezvoltarea sănătoasă a bebelușului. Dar care sunt, totuși, acești nutrienți? Dacă erai curioasă, uite ce substanțe îi formează compoziția:

• Proteine: nutrienți precum lactoferina și IgA susțin creșterea în greutate a celui mic și îl protejează împotriva infecțiilor
• Leucocite: sunt celulele albe ale sângelui care protejează organismul și luptă cu infecțiile
• Anticorpi IgA, IgM și IgG:  imunoglobuline ce protejează împotriva infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
• Lizozim: are proprietăți antiinflamatorii și influențează mediul bacterian la nivelul tractului intern
• Lactoferină: contribuie la absorbția fierului din lapte
• Lipide: sunt grăsimi sănătoase care ajută la dezvoltarea sistemului nervos și a creierului bebelușului
• Glucide: carbohidrații (ex: lactoza) susțin echilibrul bacterian la nivelul stomacului
• Bacilul bifidus: contribuie la procesele chimice care mențin un pH scăzut al scaunului
• Vitamine: susțin creșterea celui mic și formarea celulelor roșii, a țesuturilor și a oaselor, întărirea sistemului imunitar și absorbția mineralelor.
• Fier: este necesar la producția de hemoglobină și susține dezvoltarea neurologică până în primii ani de copilărie.

Când se începe alăptarea?

În cel mai bun caz, se recomandă ca alăptarea la sân să înceapă chiar din prima oră după naștere.

Dar există și situații când acest lucru nu este posibil, de exemplu când apare o problemă de sănătate și bebelușul are nevoie de mai multe investigații sau intervenții specializate. Indiferent de caz, întotdeauna strategia de alăptare trebuie discutată cu medicul specialist, care poate oferi cele mai potrivite opțiuni și recomandări.

Cât de des trebuie alăptat bebelușul?

Fiecare bebeluș are propriul ritm și propriile necesități de a fi hrănit, iar aceste lucruri vei învăța să le citești din limbajul corpului său. Indicii precum faptul că își linge buzele, bagă degetele sau pumnul în gură sau își deschide gura căutând sânul vor deveni semne clare că este timpul pentru alăptare.

Ca frecvențe orientative, teoretic hrănirea bebelușului ar trebui să aibă loc:

• O dată la fiecare 1-3h în prima săptămână
• O dată la fiecare 3-4h începând cu săptămâna a doua
• De cel puțin 8 ori în 24h, teoretic, în primele săptămâni de viață

Cât trebuie să dureze ședințele de alăptare?

Nou-născuții au nevoie, în general, de 10-20 de minute pentru a se hrăni (la unul sau ambii sâni). Dar fiecare ședință poate să dureze mai mult, în funcție de ritmul bebelușului, mai ales în primele zile.

Pe măsură ce tu înveți să-l ții în brațe în poziția corectă, și pe măsură ce chiar el se deprinde cu hrănirea în acest mod, ședințele de alăptare vor deveni mai scurte, durând undeva între 5-10 minute. Mai mult, pe măsură ce învață să se hrănească mai eficient la sân, va avea nevoie să o facă și mai rar.

Alăptarea corectă la sân. Sfaturi practice și recomandări

Chiar și alăptarea este o tehnică, iar odată ce dobândești experiență, o vei face din ce în ce mai bine. Deși o poți aborda în mai multe moduri, alăptarea la sân se face urmând câțiva pași de bază:

• Aduci bebelușul aproape de tine, cu gura la nivelul sânului.
• Poziționează copilul astfel încât buza lui să atingă sfârcul, ceea ce îl va determina să deschidă gura.
• Asigură-te că are capul poziționat astfel încât nasul să fie liber, iar căile respiratorii să nu fie blocate de contactul cu pielea ta.
• Odată ce începe să se hrănească, bebelușul ar trebui să aibă bărbia presată de sân, iar obrajii vor avea un aspect rotunjit, plin.

De asemenea, uite și alte sfaturi și recomandări practice care te pot ajuta să alăptezi corect:

• Încearcă, pe cât posibil, să eviți alăptarea mixtă în primele 4-6 săptămâni (adică și la sân, și la biberon).
• Bebelușul nu are nevoie de niciun alt lichid pentru a se hrăni, laptele matern conține tot ce este necesar. Nu trebuie să-i pui nici apă, nici ceai, nici alte lichide în biberon.
• De regulă, nu este indicat ca alăptarea să dureze mai mult de 30 de minute, mai ales după ce a trecut prima săptămână.
• Hrănește copilul la ambii sâni, începând cu ultimul sân de la ședința anterioară de alăptare.
• Odată ce începi să înlocuiești mesele, nu întrerupe brusc alăptarea, ci fă o trecere treptată, introducând noi mese în mod progresiv.
• Dacă ceva nu pare în regulă sau simți că este dificil, este normal și face parte din proces! Nu te descuraja, poți cere oricând sfatul sau recomandările medicului specialist.

Poziții de alăptat

Există mai multe poziții prin care poți alăpta confortabil și sigur, dar noi îți vom spune despre 3 dintre cele mai folosite:

• Poziția în decubit dorsal

Este una dintre cele mai simple și confortabile poziții, atât pentru tine cât și pentru bebeluș. Presupune să stai în poziția șezut, cu spatele sprijinit pe pat sau pe canapea, iar cel mic să stea cu burtica lipită de tine.

• Poziția în decubit lateral

Foarte similară cu cea în decubit dorsal, doar că nu stai sprijinită în poziția șezut, ci întinsă pe o parte. Bebelușul stă lângă tine, întins și el pe pat, în timp ce tu doar îl sprijini fără a-i susține toată greutatea. Este o poziție relaxantă care îți permite să te odihnești, ceea ce o face ideală mai ales în timpul nopții.

• Poziția tip leagăn

Este poziția pe care o vedem cel mai adesea atunci când o mamă alăptează în public, și una pe care multe mămici o aleg și pentru acasă. Presupune să ții bebelușul în brațe, cu fața spre sân, aproape în aceeași poziție ca cea de legănat

Alimentația și stilul de viață al mamei în timpul alăptării

Tot ce mănânci și ce nu mănânci în timpul alăptării, poate afecta calitatea laptelui matern. Este foarte important să acorzi atenție dietei, pentru că tot ce consumi ajunge și la bebeluș în timpul alăptării la sân.

Și dacă unele alimente sunt benefice și recomandate pentru a produce un lapte cât mai bogat în nutrienți, altele sunt interzise pentru că pot ajunge direct la bebeluș și îi pot afecta sănătatea sau dezvoltarea.

De fapt, alimentația și stilul de viață joacă un rol important în toate funcțiile organismului și în ritmul în care se recuperează după naștere, nu doar în alăptare. Îngrijirea postpartum e despre mult mai multe decât îngrijirea bebelușului și alăptarea la sân. Este perioada în care corpul tău își revine la forma de dinainte să rămâi însărcinată și în care nivelul hormonal se reglează, timp în care trebuie și grija de sine are prioritate.

Pe lângă nutriție, și igiena, odihna, activitatea fizică, relația cu partenerul/familia și sănătatea emoțională joacă un rol la fel de important. Având grijă cât mai bine de tine, recuperându-te cât mai rapid, vei putea să-i oferi și bebelușului o îngrijire corespunzătoare. Iar noi vrem să știi că suntem lângă tine în această călătorie minunată dar plină de provocări, și ți-am pregătit un articol dedicat acestui subiect pe care îl poți citi pe blog. Aici am povestit totul despre îngrijirea postpartum.

Alimente care stimulează lactația

• Fructe si legume proaspete
• Fulgi de ovaz
• Seminte de susan, in
• Orez brun, naut
• Surse de proteine: oua, fasole, linte, carne slaba

Alimentele recomandate care ajută la producția de lapte și creează o formulă naturală bogată în vitamine și minerale hrănitoare pentru bebeluș sunt:

• Apa este întotdeauna un element esențial într-o dietă sănătoasă, ce susține atât nivelul de hidratare cât și digestia și celelalte funcții ale organismului.
• Fructele și legumele îți oferă un spectru larg de vitamine și minerale care ajung și la bebeluș. Trebuie, însă, să le speli cu grijă de fiecare dată înainte de consum, pentru a preveni contactul cu diverși paraziți.
• Fulgii de ovăz sunt bogați în fibre, care susțin digestia și nivelul de energie.
• Orezul brun și năutul constituie surse importante de carbohidrați pentru energie, și spre deosebire de orezul alb, de exemplu, aduc un aport mai ridicat de fibre.
• Proteinele (din surse ca ouăle, fasolea, lintea, carnea slabă, lactatele etc.) contribuie la sănătatea celulelor și a țesuturilor.
• Ouăle și lactatele sunt de asemenea surse de calciu.

Alimente de evitat în timpul alăptării

• Produse care contina cofeina
• Anumite condimente (scortisoara, piper)
• Conservele, mezelurile, fructele de mare, pestele afumat, icrele
• Anumite tipuri de peste: ton rosu, spada
• Dulciuri, fast-food
• Alcoolul

Alimentele care, din cauză că le consumi tu, pot ajunge și la bebeluș prin intermediul laptelui matern și îi pot face rău, sunt cele pe care este recomandat să le eviți pe toată perioada în care bebelușul este hrănit la sân:

• Cafea, ceai negru/verde și alte produse care conțin cofeină: pot agita bebelușul și, de asemenea, ar putea provoca scăderea lactației. Se recomandă să nu depășești o ceașcă de cafea pe zi atâta timp cât alăptezi.
• Scorțișoara, piperul, curry, boia, ghimbir și alte condimente: nu sunt nocive sau periculoase, dar este posibil ca bebelușul să fie agitat sau să nu se simtă bine după ce le consumi. Fii atentă la aceste semne pentru a vedea ce condimente îi creează disconfort, și evită-le pe acelea.
• Fructele de mare, peștele afumat, icrele, mezelurile și mâncarea la conservă: există riscul să fie contaminate.
• Anumite specii de pește: acelea pentru care există un risc crescut să conțină cantități ridicate de mercur, precum peștele spadă, tonul sau rechinul.
• Fast-food și alimente bogate în zahăr: consumul excesiv de sare sau de zahăr poate afecta negativ metabolismul celui mic și îl poate face irascibil.
• Alcool: acesta poate ajunge la copilul tău prin intermediul laptelui matern.

Sfaturi privind stilul de viață

Nu doar alimentația, ci tot stilul tău de viață va afecta atât calitatea laptelui matern, cât și legătura ta cu bebelușul, îngrijirea pe care o primește și sănătatea acestuia, fizică și emoțională. Astfel că se recomandă ca cel puțin pe perioada alăptării, să:

• Renunți la fumat (chiar dacă nu fumezi/vapezi în prezența bebelușului, fumul sau mirosurile pot rămâne în haine, în păr etc. ‒ de aceea este o idee la fel de bună să eviți și să stai în prezența fumătorilor)
• Te odihnești suficient
• Eviți dietele agresive pentru slăbit
• Limitezi consumul de cafeină
• Adopți un stil de viață activ, pe cât posibil, după de te-ai recuperat postpartum (activitatea fizică te poate ajuta cu nivelul de energie, gestionarea stresului, controlul greutății, creșterea calității somnului, menținerea unei dispoziții bune)
• Eviți cât poți de mult situațiile stresante
• Ai răbdare cu tine și cu bebelușul

Întrebări frecvente despre alăptare

Ce complicații pot apărea în timpul alăptării?

Pe parcursul alăptării la sân pot apărea diverse probleme, și este bine să mergi cât mai curând la medicul specialist pentru a le rezolva cât mai rapid, înainte să provoace și alte complicații. Printre cele mai frecvente astfel de situații regăsim durere la nivelul sfârcurilor sau fisurarea acestora, lactația insuficientă, umflarea și inflamarea sânilor din cauza producției excesive de lapte (cunoscută și ca “furia laptelui”), infecții sau iritații la nivelul sfârcurilor, blocarea canalului de lapte și mastita (inflamarea și infecția țesutului mamar) care poate duce la abcese (pungi de puroi).

Până la ce vârstă se alăptează copilul?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă la sân a copilului începând din prima oră de viață și pe tot parcursul primelor 6 luni, și abia ulterior să înceapă introducerea progresivă a altor mese, adecvate vârstei. 

Dar fiecare femeie este diferită, iar nevoile fiecărui bebeluș și ritmul său de dezvoltare sunt unice. Astfel că alăptarea poate dura mai puțin de 6 luni, sau poate ajunge până la 2 ani. Întotdeauna este bine să discuți cu medicul specialist, atât cel ginecolog cât și cel pediatru, sau chiar cu un consultant în alăptare, pentru a vedea care este cea mai bună abordare pentru copilul tău.

 Poți lua medicamente atunci când alăptezi?

În general, majoritatea medicamentelor nu influențează alăptarea, dar întotdeauna este nevoie să discuți cu medicul dacă ai o problemă de sănătate. Automedicația (adică să te tratezi singură) nu este în niciun caz recomandată, pentru că nu știi cum și în ce măsură poate afecta sănătatea bebelușului. De asemenea, există o serie de medicamente care sunt interzise pe perioada alăptării la sân, printre care antidepresivele, laxativele, anticoncepționalele, benzodiazepinele și anumite antibiotice.

Alăptarea la sân este ușoară?

Faptul că alăptarea la sân este ușoară este un mit. Doar pentru că este natural și pentru că bebelușii se nasc cu instinctul de a căuta sânul mamei, nu înseamnă că este ușor pentru toate femeile. Este o tehnică ce necesită timp și practică, dar și sprijin și educație. Va fi nevoie să ai puțină răbdare cu tine și cu cel mic, până înveți cum să-l poziționezi corect la sân și când, cât și cum să-l hrănești.