Te simți obosită și lipsită de energie deși te-ai odihnit suficient? Ai pielea palidă și părul pare că îți cade mai mult decât de obicei? Toate acestea pot fi semne ale unei carențe de fier în organism.

Lipsa fierului este una dintre cele mai frecvente deficiențe nutriționale, afectând milioane de femei din întreaga lume. În 2023, estimările arătau că aproape 40% dintre femeile participante în cadrul cercetării (PMID: 37367984) sufereau de o carență de fier. Citește articolul și descoperă care sunt simptomele deficitului de fier, dar și cum îl poți corecta eficient prin alimentație și tratament.

Ce este fierul și care este rolul său în organism? 

Fierul este un metal pe care îl putem găsi din abundență în natură, dar care se regăsește și la nivelul corpului uman. La oameni, fierul se numără printre mineralele esențiale pentru buna funcționare a organismului.

Un rol cheie al fierului este acela de a contribui la producerea unor molecule importante precum hemoglobina și mioglobina. Cele două proteine transportă oxigenul către toate celulele corpului. Hemoglobina se află la nivelul celulelor roșii din sânge și transportă oxigenul de la plămâni prin sistemul sanguin. Mioglobina transportă oxigenul în țesuturile musculare.

Atunci când țesuturile sunt oxigenate corect, ele susțin sistemul imunitar, sistemul cardiovascular și funcțiile cognitive. Fără suficient fier, țesuturile și organele nu primesc oxigenul necesar pentru a funcționa optim.

Fierul joacă un rol important și la nivelul sistemului nervos, îndeplinind numeroase funcții precum cele care susțin formarea rețelelor neuronale și a stratului de mielină.

Nu în ultimul rând, fierul are un rol esențial pentru alimentarea fătului cu nutrienți și oxigen în timpul sarcinii. Acesta este motivul pentru care, pe măsură ce sarcina se dezvoltă, necesarul de fier pentru viitoarele mămici crește.

Ce înseamnă lipsa de fier 

Lipsa de fier apare când corpul nu primește sau nu absoarbe suficient fier pentru a produce o cantitate normală de hemoglobină. Această carență nutrițională este caracterizată de rezerve scăzute de fier, insuficiente pentru a îndeplini necesitățile organismului pentru a funcționa optim.

Diferența dintre deficit de fier și anemia feriprivă 

Deficitul de fier poate să implice și anemia feriprivă, însă cei doi termeni nu înseamnă același lucru. Corpul poate avea un deficit de fier ușor, fără să sufere și de anemie feriprivă.

Deficitul de fier se referă pur și simplu la scăderea rezervelor de fier din organism, fără ca acest lucru să afecteze încă nivelul de hemoglobină din sânge.

Anemia feriprivă, pe de altă parte, apare atunci când lipsa de fier este suficient de severă încât să scadă producția de hemoglobină, ceea ce afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigen.

În esență, anemia este consecința unui deficit de fier netratat. De aceea este important să descoperi din timp lipsa fierului în organism și să o corectezi eficient pentru a preveni evoluția către anemie și alte complicații.

Cauzele lipsei de fier

Deficitul de fier poate apărea din mai multe motive, iar la rândul lor acestea sunt împărțite în mai multe categorii. Alimentația dezechilibrată, menstruațiile abundente, sarcina sau anumite afecțiuni digestive pot duce, în timp, la scăderea rezervelor de fier din organism. Iată care sunt principalele cauze:

Dietă săracă în fier 

Lipsa surselor de fier din alimentație se numără printre cele mai frecvente cauze ale carenței de fier. Dacă dieta zilnică nu conține suficiente alimente bogate în fier, precum carne roșie, pește, ouă, leguminoase, verdețuri sau cereale fortificate, organismul nu poate absorbi și nu își poate menține rezervele de fier la un nivel optim.

Lipsa de fier din cauza menstruației abundente 

Unul dintre motivele principale pentru care femeile sunt mai predispuse la anemie feriprivă îl constituie menstruația, în special menstruațiile abundente. Menoragia se numără printre cauzele frecvente ale deficitului de fier pe parcursul perioadei fertile, deoarece pierderea lunară a unor cantități mari de sânge determină scăderea nivelului de hemoglobină și epuizarea rezervelor de fier.

Dacă observi sângerări menstruale intense, însoțite de cheaguri mari sau care durează mai mult de 7 zile, este important să discuți cu medicul ginecolog. În paralel, poți alege produse menstruale cu bumbac 100% organic și un nivel ridicat de absorbție, care să-ți ofere protecție sigură și confort chiar și în zilele cu flux abundent.

Lipsa de fier din cauza sarcinii 

La femeile însărcinate, nevoia de fier crește semnificativ în organism. Corpul folosește rezervele de fier pentru a susține dezvoltarea fătului, motiv pentru care viitoarele mămici sunt expuse unui risc mai ridicat de deficit de fier.

Riscul unei carențe din această cauză și al simptomelor specifice poate fi mai scăzut la începutul sarcinii, însă crește în special în al doilea și în al treilea trimestru. În lipsa unui aport adecvat de fier, pot să apară senzațiile de oboseală accentuată, amețeală și chiar anemia.

Lipsa de fier din cauza unor pierderi de sânge 

Orice pierdere semnificativă de sânge, fie ea evidentă sau ascunsă, poate duce la scăderea nivelului de fier din organism. Persoanele care donează sânge, au sângerări nazale frecvente, menstruații abundente sau intervenții chirurgicale majore, dar și persoanele care suferă de sângerări digestive (precum ulcer gastric sau intestinal) sunt predispuse la carențe de fier.

Când există leziuni, traumatisme sau alte afecțiuni care duc la pierderea unor cantități mari de sânge, corpul consumă rapid rezervele de fier pentru a produce noi celule roșii. Dacă aportul alimentar nu este suficient, apare deficitul.

Lipsa de fier din cauza malabsorbției 

Chiar dacă aportul alimentar este corespunzător, uneori organismul nu reușește să absoarbă fierul în mod eficient.

Fierul este absorbit în principal în porțiunea superioară a intestinului subțire. Când această zonă este afectată, absorbția corectă poate fi îngreunată. Acest fenomen este întâlnit mai ales la persoanele care au trecut printr-o intervenție chirurgicală de bariatrică sau care suferă de afecțiuni precum boala celiacă, colon iritabil, gastrită autoimună sau infecția cu Helicobacter pylori.

De asemenea, un consum excesiv de cafea, ceai verde sau alimente bogate în calciu poate reduce capacitatea organismului de a absorbi fierul în mod eficient.

Lipsa de fier din cauza unui regim alimentar vegetarian / vegan 

Un regim alimentar vegetarian sau vegan nu înseamnă automat lipsă de fier în organism. Atunci când faci alegeri nutriționale informate și incluzi în dietă suficiente surse de fier, poți menține un nivel optim chiar și cu o astfel de alimentație.

Însă este adevărat că fierul non-hemic, din surse vegetale precum fasole, linte, spanac sau kale, poate fi mai greu de absorbit decât cel din carne (hemic). Din acest motiv, persoanele vegetariene sau vegane pot fi mai predispuse la un deficit de fier.

Riscul poate fi redus, însă, prin planificarea atentă a meselor și includerea leguminoaselor, a cerealelor fortificate, a semințelor, nucilor și a alimentelor bogate în vitamina C care pot ajuta la absorbția fierului din surse vegetale.

Lipsa de fier - Simptome 

Deficitul de fier se dezvoltă treptat, iar primele simptome pot fi trecute ușor cu vederea. Organismul încearcă o perioadă să compenseze această carență, însă semnele devin tot mai vizibile și supărătoare pe măsură ce rezervele se epuizează. Încep să se manifeste stările de oboseală, slăbiciune, amețeală, iar în stadiile avansate poate apărea anemia feriprivă.

Semnele lipsei de fier diferă în funcție de severitatea deficitului, de vârstă și de starea generală de sănătate, dar iată câteva dintre cele mai frecvente simptome:

• Oboseală, slăbiciune, dificultăți de concentrare: lipsa oxigenului la nivelul țesuturilor și al mușchilor poate provoca stări de oboseală cronică și epuizare rapidă după efort.
• Paloare, amețeli, dureri de cap: în lipsa hemoglobinei din celulele roșii, sângele și creierul primesc mai puțin oxigen și pot provoca paloare (sau piele cu tentă gălbuie), amețeli și dureri de cap frecvente.
• Tahicardie, dificultăți respiratorii: inima depune un efort mai mare pentru a pompa sângele și a compensa lipsa oxigenului, ceea ce poate duce la accelerarea ritmului cardiac și la apariția palpitațiilor chiar și după eforturi ușoare.
• Unghii fragile, căderea părului, piele uscată: în lipsa fierului care contribuie la regenerarea celulară și la formarea colagenului, pielea, părul și unghiile sunt vizibil afectate.
• Sindromul picioarelor neliniștite: senzația de disconfort, furnicături sau nevoia constantă de a mișca picioarele este o tulburare asociată cu nivelurile scăzute de dopamină din creier, a căror reglare depinde inclusiv de prezența fierului.
• Particularități la copii și femei însărcinate: deficitul de fier poate duce la tulburări de creștere, dificultăți de învățare și un sistem imunitar slăbit la copii, și poate crește riscul de naștere prematură și greutate mică a fătului la naștere în cazul femeilor însărcinate.

Cum se pune diagnosticul pentru lipsa de fier 

Nu se poate stabili un diagnostic de deficit de fier doar pe baza simptomelor. Acestea vor fi luate în considerare, însă este nevoie și de investigații amănunțite. Pentru confirmarea lipsei de fier, principalele analize de sânge recomandate includ:

• Hematocritul: pentru evaluarea numărului de globule roșii de la nivelul probei de sânge. Valorile optime sunt cuprinse în intervalul 35-45% pentru femei și 38-50% pentru bărbați.
• Nivelul de hemoglobină: pentru a calcula numărul de grame de hemoglobină per decilitru și a stabili gradul de oxigenare al sângelui. Valorile normale sunt cuprinse în intervalul 12-15.5g/dl în cazul femeilor și 13.5-17.5g/dl în cazul bărbaților.
• Feritina serică: este markerul principal al rezervelor de fier din organism, iar valorile scăzute confirmă deficitul de fier.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru o evaluare mai detaliată a metabolismului fierului.

Monitorizarea fierului este esențială mai ales în timpul sarcinii și la copii, deoarece necesarul organismului crește semnificativ și predispoziția pentru o eventuală carență este mai ridicată. În sarcină, deficitul de fier poate afecta dezvoltarea fătului, iar la copii, poate influența creșterea și capacitatea de concentrare.

Lipsa de fier - Tratament 

După confirmarea prin investigații specifice, lipsa fierului se tratează la recomandarea medicului în funcție de severitatea deficitului și de cauza care a dus la apariția sa. Scopul tratamentului este acela de a restabili nivelul normal de fier în organism și, după caz, de a corecta afecțiunea care a provocat dezechilibrul.

Principalele opțiuni de tratament includ:

• Suplimente de fier: Se pot administra oral, sub formă de tablete, capsule sau sirop, împreună cu o alimentație nutritivă, și reprezintă cea mai frecventă metodă de tratament. În cazurile severe sau atunci când absorbția intestinală este afectată se poate administra fier intravenos, însă doar la recomandarea medicului, pentru a evita reacțiile adverse și supradozajul.
• Corectarea cauzei de fond: Dacă deficitul este cauzat de menstruații abundente, pierderi de sânge gastrointestinale sau tulburări de absorbție, este necesară tratarea acestor afecțiuni pentru a preveni recurența lipsei de fier.
• Precauții: Excesul de fier poate fi toxic pentru organism, ceea ce poate genera probleme la nivelul ficatului și al altor organe. De aceea, suplimentele nu trebuie administrate fără analize și fără îndrumări medicale clare.

Alimentația în lipsa de fier 

Alimentația echilibrată joacă un rol esențial în refacerea rezervelor de fier. Alegerea surselor potrivite și anumite combinații între alimente pot îmbunătăți semnificativ absorbția. Persoanelor cu o carență de fier li se recomandă în general:

• Consumul de alimente bogate în fier hemic (este absorbit mai ușor de organism, în proporție de 15–35%): carne roșie slabă, ficat, rinichi, fructe de mare.
• Consumul de alimente bogate în fier non-hemic (asimilat în proporție mai scăzută, de 1–15%): leguminoase (linte, năut, fasole), tofu, spanac, broccoli, semințe, nuci, quinoa, fructe uscate.
• Asocierea cu alimente bogate în Vitamina C (pot îmbunătăți nivelul de absorbție a fierului): se recomandă consumul alimentelor bogate în fier împreună cu citrice, ardei gras, kiwi sau fructe de pădure, care au un conținut ridicat de vitamina C.
• Limitarea consumului de alimente care inhibă absorbția fierului: consumul ridicat de alimente bogate în calciu precum lactatele, precum și consumul excesiv de ceai negru sau verde, cafea și vin roșu pot influența negativ capacitatea organismului de a asimila fierul din alimentație.

Complicații ce pot apărea dacă deficitul de fier nu este tratat 

Cu toate că este considerată cea mai frecventă deficiență nutrițională la nivel mondial, carența de fier în majoritatea cazurilor este ușoară și nu produce complicații. Dar în lipsa tratamentului adecvat, deficitul sever pe termen lung poate avea efecte negative asupra stării generale de sănătate, asupra sistemului cardiovascular și a capacității de concentrare.

Printre cele mai frecvente complicații se regăsesc:

• Anemie severă: când nivelul hemoglobinei scade drastic apar oboseala extremă, slăbiciunea musculară și rezistența scăzută la efort.
• Oboseală cronică: nivelul scăzut de oxigenare a țesuturilor duce la epuizare fizică și mentală, afectând calitatea vieții.
• Probleme cardiovasculare: inima este nevoită să pompeze mai mult sânge pentru a transporta oxigenul, crescând riscul de tahicardie, bătăi neregulate ale inimilor și, în cazurile severe, insuficiență cardiacă.
• Complicații în sarcină: în situația unui deficit sever, crește riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere sau alte complicații postnatale. Acesta este motivul pentru care majoritatea femeilor însărcinate administrează suplimente de fier la recomandarea medicului.

• Întârzieri de creștere la copii: se pot observa întârzieri de creștere și dezvoltare, precum și o predispoziție crescută la infecții la sugarii și copiii cu carențe severe de fier.

  

Întrebări frecvente privind lipsa de fier 

Lipsa de fier poate fi înșelătoare și uneori ajungi să o detectezi doar în momentul în care oboseala devine foarte accentuată, sau analizele îți arată valori scăzute. Dacă și tu te regăsești în această situație, s-ar putea să găsești utilă secțiunea de mai jos. Pentru a te ajuta să înțelegi mai bine ce presupune deficitul de fier și cum îl poți gestiona, am pregătit răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări în legătură cu această afecțiune.

Ce boli ascunde lipsa de fier? 

Deficitul de fier apare deseori pur și simplu pentru că în alimentația ta nu există suficiente surse de fier, sau pentru că necesitățile organismului tău cresc (spre exemplu în timpul sarcinii, pe perioada alăptării sau la sportivii de performanță).

Dar în egală măsură, un deficit de fier poate fi primul semn că organismul tău nu asimilează nutrienții corect și că necesită o evaluare medicală completă. Acesta poate indica prezența altor probleme medicale, printre care sângerări interne (ulcer gastric sau intestinal), tulburări de absorbție (boala celiacă, gastrita atrofică) sau menstruații foarte abundente.

Care este cel mai mare risc de a dezvolta deficit de fier? 

Persoanele cu cea mai mare predispoziție sunt femeile aflate la vârsta fertilă (în special cele care se confruntă cu menstruații abundente), femeile însărcinate, copiii și adolescenții. De asemenea, persoanele care urmează o alimentație vegetariană sau vegană și cele care suferă de probleme digestive care afectează absorbția nutrienților sunt mai predispuse la carențe de fier.

Cât fier trebuie consumat zilnic, în funcție de vârstă și sex? 

Necesarul zilnic de fier se schimbă de-a lungul vieții, poate fi mai ridicat în cazul pierderilor abundente de sânge și în perioadele de creștere accelerată, iar valorile recomandate diferă pentru femei și bărbați. Poți consulta recomandările generale mai jos, însă întotdeauna discută cu medicul tău pentru recomandări adaptate nevoilor tale.

• Sugari (0-6 luni): 0.27 mg
• Sugari (7-12 luni): 11 mg
• Copii (1-3 ani): 7 mg
• Copii (4-8 ani): 10 mg
• Copii (9-13 ani): 8 mg
• Adolescenți (băieți, 14-18 ani): 11 mg
• Adolescente (fete, 14-18 ani): 15 mg
• Bărbați adulți: 8 mg
• Femei adulte: 18 mg
• Femei, peste 50 de ani: 8 mg
• Femei, pe perioada sarcinii: 27 mg
• Femei, în timpul alăptării: 8 mg

Poate fi periculos excesul de fier în organism? 

Cu toate că fierul este esențial pentru funcționarea optimă a organismului, acesta poate deveni toxic în cantități prea mari. Suplimentele de fier nu se administrează preventiv, ci doar la recomandarea medicului. Excesul de fier se poate acumula în organe precum ficatul, inima și pancreasul, ducând la afecțiuni grave.

Ce alimente trebuie evitate dacă ai lipsa de fier în organism? 

Există anumite alimente care pot reduce capacitatea organismului de asimilare a fierului, în special dacă sunt consumate în exces sau împreună cu mesele principale. Printre acestea se numără cafeaua, ceaiul, alcoolul și alimentele bogate în calciu, precum lactatele. Dar nu este nevoie să le eviți complet doar pentru că ai o deficiență de fier, ci mai degrabă să limitezi consumul. Dacă ai orice fel de neclarități, cel mai bine este să le discuți cu medicul tău și să-i urmezi recomandările.

Cât timp durează tratamentul pentru lipsa de fier? 

Durata tratamentului diferă în funcție de severitatea carenței. În general, este nevoie de 3 până la 6 luni pentru refacerea rezervelor de fier, dar medicul îți poate recomanda să continui suplimentarea pentru câteva luni pentru a preveni recurența.

Cum influențează vitamina C absorbția fierului?

Acidul ascorbic, cunoscut sub denumirea de vitamina C, joacă un rol esențial în absorbția fierului, în special a celui non-hemic (provenit din surse vegetale). Prin formarea unui compus stabil cu fierul, vitamina C menține fierul solubil chiar și în mediul alcalin al intestinului subțire, unde are loc absorbția. În termeni simpli, vitamina C aduce fierul într-o formă pe care organismul o poate asimila mai ușor și previne pierderea acestuia în timpul procesului digestiv.

Cât de des trebuie repetate analizele pentru monitorizarea deficitului de fier?

În general, analizele de control se repetă la 6–8 săptămâni după începerea tratamentului pentru a evalua răspunsul organismului. În cazurile cronice sau la persoanele cu risc crescut (femei însărcinate, adolescenți, paciente cu menoragie), medicul poate recomanda monitorizare periodică.

Este sigur să iei suplimente de fier fără recomandarea medicului?

Fierul se administrează doar la recomandarea medicului deoarece excesul poate duce la intoxicație și poate genera alte probleme de sănătate. În plus, simptomele deficitului de fier pot fi similare cu manifestările provocate de afecțiuni tiroidiene, metabolice sau anemii de altă cauză, și doar analizele pot confirma diagnosticul. Cel mai sigur este să urmezi tratamentul și dozele recomandate de medic, adaptate nevoilor tale reale.

Sursa foto: Pexels.com