Aproape 1 din 4 persoane de pe glob suferă de anemie, conform statisticilor IHME (Institute of Health Metrics and Evaluation). Asta înseamnă că aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume se confruntă cu o afecțiune care, în timp, poate crește riscul de infarct, boli cardiovasculare, demență și alte boli cronice.
Citește articolul și descoperă care sunt factorii care duc la apariția anemiei, care sunt simptomele comune ale persoanelor anemice și ce opțiuni de tratament există.
Anemia este o tulburare a sângelui caracterizată de scăderea hemoglobinei, atunci când nu mai există suficiente celule roșii în sânge sau acestea nu mai funcționează optim.
Hemoglobina, aflată în celulele roșii, este o proteină bogată în fier care transportă oxigen de la plămâni spre toate celelalte organe și țesuturi. Fără suficientă hemoglobină, corpul nu mai primește suficient oxigen din sânge și nu mai poate funcționa așa cum ar trebui. Exact lucrul acesta se întâmplă când apare anemia.
În cazul anemiilor ușoare sau care persistă pe termen lung, simptomele pot trece deseori neobservate. Este ușor să pui durerile de cap, oboseala sau amețeala pe seama stresului și a lipsei de odihnă, și să le ignori. Alte simptome, precum poftele alimentare neobișnuite, sunt greu de recunoscut pentru că nu te gândești că ar putea fi semne ale anemiei.
Din cauza modului în care se manifestă și a faptului că reduce volumul de oxigen care ajunge la organe, anemia poate afecta serios viața pacienților. Anemia severă, de exemplu, poate provoca probleme grave de sănătate pe tot parcursul vieții și poate duce chiar la deces.
De aceea este important ca semnele să nu fie ignorate, astfel încât anemia să fie depistată și tratată încă din stadiile incipiente.
Deși în conversațiile uzuale folosim pur și simplu termenul „anemie”, în realitate există peste 400 de tipuri ale acestei afecțiuni, clasificate în mai multe categorii. Cauza și tratamentul potrivit diferă pentru fiecare în parte. Iată care sunt aceste categorii:
Anemia feripriva este anemia cauzată de deficitul de fier. Apare când nivelul de fier din organism nu este suficient pentru a produce hemoglobină. Cauzele sunt numeroase, începând de la obiceiuri alimentare și stil de viață, până la tulburări menstruale și alte probleme de sănătate.
Cauze specifice:
Anemia cu deficit de vitamine, sau megaloblastică, este caracterizată de o insuficiență de vitamina B12 și B9 (acid folic), necesare în procesul de producție a globulelor roșii. Apare în mod special la persoanele care nu consumă vitamina B12 prin alimentație (nu consumă suficientă carne, ouă, lactate) sau care suferă de anumite afecțiuni.
Cauze specifice:
Cauze specifice:
Cauze specifice:
Anemia cronică este o anemie care nu a fost diagnosticată și tratată, sau care nu răspunde la tratament și persistă timp îndelungat. În acest stadiu, poate provoca probleme medicale grave, inclusiv atac de cord, insuficiență cardiacă și disfuncții ale organelor.
Există și un tip de anemie asociată cu alte afecțiuni cronice. Aceasta apare când în corp există o inflamație de lungă durată, din cauză că proteinele inflamatorii afectează producția de celule roșii în măduva osoasă.
Talasemia este un tip de anemie hemolitică provocată de moștenirea unui defect genetic. În formele ușoare nu necesită tratament, dar sunt necesare transfuzii de sânge la intervale regulate în cazurile severe.
Talasemia nu poate fi prevenită, pentru că se transmite genetic, de aceea este importantă colaborarea cu un genetician în cazul persoanelor care suferă de talasemie și plănuiesc să aibă un copil.
Simptomele afecțiunii diferă în funcție de tipul, cauza, severitatea anemiei și de bolile asociate.
Unele anemii sunt asimptomatice, altele sunt provocate de boli cronice și simptomele trec neobservate, mascate de boală. În astfel de cazuri, anemia este descoperită întâmplător în cadrul unor investigații pentru alte afecțiuni.
În stadiile incipiente, este posibil ca persoanele anemice să nu experimenteze niciun simptom. Pe măsură ce afecțiunea persistă și se agravează, simptomele pot deveni din ce în ce mai severe.
Printre cele mai întâlnite simptome ale anemiei se numără:
Există o mulțime de factori care pot crește predispoziția pentru apariția anemiei. Unii dintre aceștia pot fi controlați, cum ar fi alimentația și stilul de viață, alții nu pot fi controlați pentru că nu țin de ceea ce face sau nu face pacientul, ci de vârstă sau istoric familial.
Printre principalii factori care influențează modul în care corpul produce celule roșii și cresc riscul de anemie se regăsesc:
Femeile însărcinate au o predispoziție mai mare pentru anemie, mai ales anemie feriprivă. Corpul unei viitoare mămici are nevoie să producă cu aproximativ 20-30% mai mult sânge pentru a susține dezvoltarea fătului, așa că nevoia organismului de fier și vitamine crește proporțional. Riscul de anemie este și mai ridicat la femeile însărcinate care nu administrează multivitamine cu acid folic.
Cu toate că anemiile ușoare pot fi normale în timpul sarcinii, o anemie severă poate avea consecințe atât asupra stării de sănătate a mamei, cât și asupra copilului.
La mamă, anemia poate duce la oboseală extremă, preeclampsie, naștere prematură sau hemoragii după naștere.
La copil, anemia poate fi cauza greutății mici la naștere, dezvoltării insuficiente sau decesului în prima lună după naștere. De asemenea, dacă mama suferă de anemie în timpul sarcinii, și bebelușul este expus unui risc crescut de anemie în copilărie.
Cauza cea mai frecventă a anemiei la copii și bebeluși este deficitul de fier. Copiii se nasc cu o rezervă de fier acumulată în ultimul trimestru de sarcină, din care sunt absorbite cantități mari în fiecare zi pentru a le susține creșterea și dezvoltarea rapidă. Drept urmare, această rezervă se epuizează rapid, iar cei mici au nevoie să absoarbă fierul direct din alimentație începând cu vârsta de 4-6 luni.
În cazul copiilor hrăniți la sân, fierul din laptele matern este absorbit mai bine și riscul unei carențe scade. Același lucru se aplică și la copiii crescuți cu formule de lapte. Cea mai mare predispoziție este întâlnită la copiii de până la 12 luni care sunt hrăniți cu lapte de vacă.
În situații mai rare, anemia la copii poate fi provocată și de anumite infecții sau boli.
În funcție de severitatea anemiei, simptomele pot include oboseală, piele palidă, limbă umflată sau dureroasă, stări de agitație și iritabilitate sau bătăi rapide ale inimii.
Orice afecțiune care provoacă pierderi de sânge în cantități mari crește riscul de anemie. Din această categorie face parte și menstruația, sau mai exact tulburările menstruale, care pot favoriza deficitul de globule roșii.
Sângerările menstruale reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea anemiei prin deficit de fier atunci când apar frecvent, continuă pentru mai mult de 7 zile sau vin cu un flux foarte abundent (menoragie) care necesită schimbarea produselor menstruale din oră în oră sau mai des.
Prima etapă în diagnosticarea anemiei o reprezintă consultul și discuțiile cu medicul pentru identificarea și evaluarea simptomelor.
Pentru a confirma insuficiența globulelor roșii specifică anemiei, se vor efectua o serie de analize de sânge, începând cu hemoleucograma completă pentru a verifica nivelului de vitamina B9 și B12. După interpretarea hemogramei, medicul poate recomanda și alte teste utile:
În urma diagnosticului, medicul va recomanda un tratament în funcție de tipul de anemie, severitate, dar și simptome, vârstă și starea generală de sănătate.
Când anemia este cauzată de deficitul de fier, tratamentul constă în administrarea suplimentelor de fier sub formă de tablete sau capsule, și creșterea consumului de alimente bogate în fier.
La fel și în cazul anemiei provocate de carențe de vitamine și minerale, precum acid folic și vitamina B12, se recomandă suplimentele corespunzătoare și creșterea consumului de alimente bogate în vitamine și nutrienți. Rolul acestui tratament este să sprijine corpul în producția de celule roșii sănătoase.
Optimizarea alimentației prin adoptarea unei diete bogate în nutrienți esențiali se numără printre primele recomandări medicale la pacienții anemici. Acest lucru implică un consum ridicat de surse de fier și alimente ce conțin vitamina C, acid folic, cupru, vitamina A și vitamina B.
În funcție de cauză și severitate, medicul poate recomanda tratament medicamentos pentru anemie și, în cazuri rare, anumite proceduri avansate:
Alimentația pentru tratarea și prevenția anemiei trebuie să conțină toți macronutrienții și o varietate de vitamine și minerale. Sunt recomandate în special alimentele bogate în fier, folat, vitamina C și vitamina B12.
Cantități mari de fier se găsesc în primul rând în legume cu frunze de culoare verde închis precum spanac, kale, sfeclă elvețiană, frunze de broccoli, conopidă, varză de Bruxelles și gulie. De asemenea, boabele de fasole, soia, năut și mazăre pot furniza cantități semnificative.
Alte surse importante de fier sunt carnea roșie, carnea de pasăre de curte, peștele, nucile, semințele, fructele uscate și cerealele fortificate.
Este important ca împreună cu alimentele bogate în fier să consumi și alimente ce conțin vitamina C, deoarece aceasta susține absorbția fierului în organism. Portocalele, ardeii grași, roșiile și căpșunile sunt surse excelente de vitamina C.
Evită să consumi alimente bogate în calciu, cafea sau ceai în același timp cu sursele de fier, pentru că pot încetini absorbția.
Trebuie consumate cu moderație în anemie ouăle, tofu, boabele de edamame, laptele de soia și tempeh, dar și sursele de calciu. Ele pot inhiba absorbția fierului, în special dacă sunt consumate în același timp cu o masă bogată în fier.
Evită în special consumul excesiv de alcool, deoarece acesta poate împiedica absorbția vitaminelor.
În general, anemiile ușoare nu provoacă simptome grave sau complicații. Dar fără diagnostic și tratament ele persistă, simptomele se agravează, și pot duce la anemii cronice.
Anemia cronică poate cauza probleme serioase precum atacul de cord și insuficiența cardiacă. Alte complicații ale anemiei pot fi:
Cel mai frecvent tip de anemie, anemia cauzată de carențe de fier, poate fi prevenit printr-un consum zilnic de alimente bogate în fier și prin:
Din păcate, nu există metode de prevenție pentru anemiile moștenite.
Anemia este o tulburare frecventă care afectează aproape un sfert din populația globală și poate reduce semnificativ calitatea vieții în lipsa tratamentului corespunzător. Totuși, semnele pot fi ignorate cu ușurință în stadiile incipiente.
În această secțiune vom răspunde celor mai comune întrebări despre cauzele, evoluția și implicațiile acestei tulburări, astfel încât să înțelegi mai bine cum funcționează anemia și să o recunoști încă de la primele simptome.
Hemoglobina este o proteină din globulele roșii care transportă oxigenul în corp. Un nivel scăzut de hemoglobină se numește anemie și indică adesea un număr insuficient de celule roșii în sânge, ceea ce poate duce la oboseală, slăbiciune sau dificultăți de concentrare.
Da, anemia poate reveni dacă nu este tratată cauza de bază (cum ar fi sângerările cronice, alimentația lipsită de nutrienți esențiali sau anumite probleme de sănătate). Monitorizarea regulată, atenția la stilul de viață și evitarea factorilor de risc sunt esențiale pentru a preveni recidiva.
Anemia reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, ceea ce duce la scăderea rezistenței fizice, oboseală rapidă, dificultăți de respirație și bătăi rapide ale inimii în timpul activităților solicitante.
Anemia ușoară este normală în timpul sarcinii, ca urmare a nevoii crescute de fier și creșterii producției de sânge pentru a susține dezvoltarea fătului.
Dar fără o monitorizare atentă și fără suplimente de multivitamine cu acid folic, anemia se poate agrava. Acest lucru poate crește riscul de complicații atât pentru mamă, cât și pentru făt, inclusiv naștere prematură și greutate mică la naștere.
Pot dona sange daca am avut sau am anemie?
Donarea de sânge nu este permisă persoanelor anemice în acel moment. Dacă ai avut anemie în trecut, poți dona sânge doar dacă valorile actuale ale hemoglobinei sunt în limite normale și te simți bine.
Durata tratamentului depinde de tipul și severitatea anemiei. În general, poate dura între câteva săptămâni și câteva luni până când valorile normale ale hemoglobinei și ale fierului se restabilesc în organism.
Surse foto: Pexels.com, Unsplash.com, Pixabay.com