Te-ai confruntat recent cu sângerări vaginale neobișnuite, disconfort sau alte simptome îngrijorătoare, iar medicul ginecolog ți-a recomandat un chiuretaj uterin? Nu te speria, chiuretajul nu este folosit doar în cazul avorturilor.

Această procedură este realizată mai frecvent decât crezi, pentru că poate ajuta la identificarea unor afecțiuni sau dezechilibre care nu pot fi detectate printr-un consult obișnuit. În acest articol îți explicăm ce presupune chiuretajul, când se recomandă și tot ce trebuie să știi înainte de procedură.

Ce este chiuretajul uterin

Chiuretajul uterin este o procedură ginecologică prin care se îndepărtează o parte din mucoasa uterină (endometrul) sau conținutul cavității uterine. În timpul intervenției este folosit un instrument special în formă de linguriță, denumit chiuretă, cu ajutorul căruia medicul recoltează sau îndepărtează în mod controlat țesut uterin.

Procedura se poate realiza în scop terapeutic sau diagnostic în situații ce țin de sănătatea uterului, sub anestezie locală sau generală, de cele mai multe ori în regim ambulatoriu, fără a fi nevoie de spitalizare prelungită.

Tipuri de chiuretaj uterin

În funcție de motivul pentru care a fost recomandat și de obiectivul procedurii, există mai multe tipuri de chiuretaj uterin:

• Chiuretaj biopsic (diagnostic): presupune recoltarea de țesut uterin care va fi analizat ulterior la microscop în cadrul examenului histopatologic, cu scopul de a stabili cauzele sângerărilor uterine anormale sau de a confirma anumite afecțiuni ale endometrului.
• Chiuretaj uterin terapeutic: constă în îndepărtarea țesuturilor afectate sau a resturilor din cavitatea uterină, precum cele rămase în urma unei întreruperi de sarcină.
• Chiuretaj uterin hemostatic: este recomandat în cazurile de sângerări uterine severe și are scopul de a opri rapid hemoragia prin îndepărtarea excesului de țesut.
• Chiuretaj uterin fracționat: presupune recoltarea separată de țesut din colul uterin și din cavitatea uterină, pentru o evaluare mai precisă a unor eventuale modificări.

Scopul chiuretajului uterin

Există două scopuri principale pentru care se poate realiza un chiuretaj uterin:

• Diagnostic: pentru depistarea cauzelor sângerărilor uterine anormale, ale polipilor sau ale fibroamelor, precum și pentru excluderea unor afecțiuni mai serioase, cum ar fi cancerul endometrial.
• Terapeutic: cu scopul de a reface sănătatea uterină și de a preveni complicațiile după un avort spontan sau o sarcină oprită din evoluție, prin îndepărtarea resturilor uterine.

Când se recomandă chiuretajul uterin

Chiuretajul uterin poate fi recomandat în mai multe situații, întotdeauna cu scopul de a identifica sau de a remedia o anumită problemă ginecologică. Acesta se practică la sugestia medicului ginecolog, de regulă într-una dintre următoarele situații:

Chiuretaj uterin după avort spontan sau incomplet

Acesta este probabil și contextul în care ai auzit cel mai frecvent despre chiuretaj, și anume avortul spontan sau incomplet. În urma unui asemenea incident, în cavitatea uterină pot rămâne resturi placentare sau țesut embrionar care pot provoca complicații precum infecții, sângerări abundente sau dureri persistente. În scop preventiv, se recomandă îndepărtarea resturilor prin chiuretaj uterin.

Chiuretaj uterin pentru întreruperea de sarcină

Există situații când efectuarea unei întreruperi de sarcină este necesară, spre exemplu în cazul unei sarcini nedorite sau al unei anomalii fetale. Avortul prin chiuretaj uterin reprezintă metoda chirurgicală de întrerupere a unor astfel de sarcini, de obicei în primele 12-14 săptămâni. Procedura este considerată eficientă și sigură și constă în îndepărtarea completă a conținutului uterin.

Chiuretaj uterin în caz de sângerări vaginale anormale

Chiuretajul uterin poate fi recomandat pentru a stabili cauza sângerărilor vaginale anormale, fie acestea abundente, prelungite sau prezente în afara menstruației. În timpul procedurii se recoltează țesut endometrial care, prin analiză histologică, va permite identificarea unor eventuale dezechilibre hormonale, polipi, fibroame uterine, hiperplazii endometriale sau alte afecțiuni ale mucoasei uterine.

Chiuretaj uterin pentru diagnostic oncologic

Pentru pacientele la care există suspiciune de cancer endometrial, hiperplazie sau afecțiuni benigne, chiuretajul uterin poate fi utilizat în procesul de diagnostic pentru recoltarea mostrelor de țesut pentru biopsie.

Cum se efectuează procedura de chiuretaj uterin

Chiuretajul uterin este o procedură relativ scurtă și cu un timp de recuperare redus, care constă în dilatarea colului uterin și îndepărtarea stratului superficial al endometrului. Intervenția este precedată de o etapă de pregătire care la rândul său implică o serie de analize medicale și alegerea tipului de anestezie.

Pregătirea pentru chiuretaj uterin

Pentru a se asigura că procedura va fi efectuată în siguranță, medicul îți va recomanda inițial o serie de investigații. De regulă, se efectuează analize de sânge precum hemograma și coagulograma, iar în anumite cazuri pot fi realizate și anumite teste hormonale.

Tot în faza de pregătire ți se va explica în detaliu ce presupune procedura, care sunt riscurile și beneficiile și cum trebuie să te pregătești, urmând să semnezi consimțământul informat.

Următorul pas este să alegi tipul de anestezie și să-ți informezi anestezistul dacă urmezi vreun tratament, dacă ai avut intervenții chirurgicale anterioare sau dacă suferi de alergii ori alte afecțiuni cunoscute. În funcție de indicațiile medicale, de tipul chiuretajului și de preferințele tale, vei putea opta pentru anestezie locală, generală sau intravenoasă.

Medicul îți poate recomanda, de asemenea, să nu consumi niciun fel de alimente solide sau lichide cu minimum 6-8 ore înainte de intervenție.

Etapele chiuretajului uterin

Procedura propriu-zisă începe cu dilatarea colului uterin, care se realizează treptat cu ajutorul unor dilatatoare progresive.

Odată ce colul este suficient dilatat, medicul introduce o chiuretă sau o canulă de aspirație în cavitatea uterină și îndepărtează țesutul care o căptușește (endometrul). Întreaga intervenție se desfășoară sub anestezie, astfel încât nu vei simți durere pe parcursul acesteia.

Dacă chiuretajul este realizat cu scop diagnostic, acest țesut este trimis ulterior la laborator pentru examinarea histopatologică.

Durata și condițiile de spitalizare

Chiuretajul uterin este o procedură scurtă care de cele mai multe ori durează între 10 și 20 de minute. În majoritatea cazurilor spitalizarea peste noapte nu este necesară, iar pacienta poate fi externată în aceeași zi.

Recuperare după chiuretaj uterin

Chiuretajul uterin este realizat frecvent, fiind considerat sigur și eficient în cele mai multe dintre cazuri și având o perioadă de recuperare scurtă. Însă ca la orice operație, există riscul unor complicații rare. Este important să cunoști care sunt simptomele normale în urma procedurii și în cât timp ar trebui ca acestea să dispară, astfel încât să știi când este cazul să ceri sfatul medicului.

Simptome normale după chiuretaj uterin

Este normal să apară sângerări ușoare sau moderate în primele zile după chiuretaj. Acestea sunt asemănătoare unei menstruații mai reduse și pot fi însoțite de dureri abdominale moderate și de o senzație de oboseală sau disconfort general care se vor ameliora treptat în câteva zile. Pentru a te simți protejată și a-ți crește nivelul de confort intim, folosește absorbante cu bumbac 100% organic cu un grad potrivit de absorbție.

Cât durează recuperarea după chiuretaj uterin

Pentru majoritatea femeilor, corpul are nevoie de 7 până la 14 zile pentru a se reface complet în urma chiuretajului uterin, iar menstruația se reia de regulă într-un interval de 3-6 săptămâni. Însă timpul de recuperare poate varia în funcție de starea de sănătate a fiecărei femei și de cauza pentru care a fost efectuat chiuretajul.

Recomandări după chiuretaj uterin

Este indicat să acorzi o atenție deosebită corpului tău și igienei intime în urma chiuretajului uterin. Scopul acestor recomandări este să sprijini procesul de vindecare și să reduci riscul de complicații:

• Folosește produse blânde, fără parfum, pentru a menține o igienă intimă riguroasă.
• Evită contactul sexual timp de cel puțin 10 zile după chiuretaj, sau conform indicațiilor medicale.
• În primele zile după procedură, evită efortul fizic intens și băile în cadă.
• Programează un control ginecologic la 2-4 săptămâni după procedură, pentru a verifica rezultatele chiuretajului și a-ți monitoriza starea de sănătate.

Riscuri și complicații după chiuretaj uterin

Chiar dacă chiuretajul uterin este considerat o procedură medicală sigură, există cazuri rare în care acesta poate fi asociat cu anumite riscuri sau complicații, la fel ca orice intervenție ginecologică.

Infecții uterine post-chiuretaj

Infecțiile uterine sau la nivelul tractului genital constituie una dintre cele mai comune complicații după un chiuretaj uterin, în special dacă nu respecți condițiile de igienă sau tratamentul antibiotic prescris de către medic. Se pot manifesta prin febră, dureri abdominale persistente, sângerări anormale, secreții vaginale neobișnuite sau miros neplăcut. Este important să te adresezi cât mai curând medicului, pentru că în unele cazuri poate fi nevoie de spitalizare.

Hemoragii și perforația uterului

Hemoragiile, sau sângerările excesive, sunt rare după chiuretaj, însă pot apărea în cazul în care există leziuni la nivelul mucoasei uterine.

În cazuri foarte rare, se poate produce o perforație a uterului. În special la femeile care au avut mai multe sarcini sau care au trecut anterior prin intervenții chirurgicale uterine, chiureta poate străpunge peretele uterin și poate să provoace sângerări interne sau chiar să afecteze organele din vecinătate precum intestine sau vezică urinară.

În astfel de cazuri, poate fi necesară o nouă intervenție chirurgicală pentru a remedia situația.

Aderențe intrauterine – Sindromul Asherman

O complicație rară, cunoscută sub denumirea de sindrom Asherman, constă în formarea de aderențe intrauterine. Aceasta presupune apariția unor cicatrici în interiorul uterului, care pot deveni cauza unor menstruații reduse, absente sau dureroase și, în unele cazuri, pot afecta fertilitatea.

Infertilitate secundară după chiuretaj uterin

În cazul unor chiuretaje repetate sau atunci când apar complicații precum leziuni, aderențe uterine sau infecții severe, pacienta poate suferi de infertilitate secundară. Însă în cele mai multe situații, un chiuretaj efectuat corect nu îți afectează capacitatea de a rămâne însărcinată.

Chiuretaj uterin și fertilitatea femeii

Te îngrijorează impactul pe care procedura de chiuretaj îl poate avea asupra fertilității tale? Cu toate că există situații care îți pot afecta sănătatea uterină pe termen lung, realitatea este că o astfel de intervenție efectuată corect, de către cadre medicale specializate, nu îți afectează capacitatea de a obține o sarcină.

Impactul chiuretajului uterin asupra endometrului

Mucoasa care căptușește interiorul uterului, denumită endometru, are capacitatea de a se regenera după un chiuretaj uterin. În mod normal, această regenerare are loc în decurs de câteva săptămâni, odată cu reluarea ciclului menstrual, iar fertilitatea nu este afectată.

Ce se poate întâmpla, totuși, este ca acest endometru să se subțieze sau să apară anumite leziuni la nivelul mucoasei uterine, atunci când chiuretajele sunt realizate frecvent sau într-un interval de timp scurt. Aceste consecințe pot, într-adevăr, să îngreuneze obținerea unei sarcini.

Când se poate rămâne din nou însărcinată

Ca o recomandare generală, este indicat să aștepți cel puțin 2-3 cicluri menstruale complete în urma chiuretajului înainte de a încerca din nou să rămâi însărcinată, pentru a-i permite endometrului să se refacă.

Însă momentul optim pentru o nouă sarcină poate varia pentru fiecare pacientă, mai ales în funcție de motivul pentru care a fost efectuat chiuretajul. Așa că ține cont întotdeauna de recomandările individuale primite din partea medicului tău ginecolog.

Riscurile chiuretajelor repetate

Chiuretajele repetate pot crește riscul de apariție a aderențelor intrauterine, a infertilității secundare și a unor complicații în sarcinile viitoare. Din acest motiv, este important ca procedura să fie efectuată doar atunci când este necesară din punct de vedere medical și să fie urmată de controale ginecologice regulate pentru a monitoriza sănătatea uterină.

Alternative și proceduri complementare la chiuretaj uterin

Chiuretajul uterin nu este întotdeauna singura opțiune pe care o ai la dispoziție. În funcție de situație, de simptome și de starea ta de sănătate, precum și de scopul diagnostic sau terapeutic, medicul ginecolog îți poate recomanda alternative mai puțin invazive sau investigații complementare pentru evaluarea sănătății uterine:

• Histeroscopie diagnostică: procedură minim invazivă care permite vizualizarea directă a cavității uterine cu ajutorul unui instrument subțire, prevăzut cu cameră video pentru identificarea polipilor endometriali, a fibroamelor submucoase, a aderențelor intrauterine sau a altor modificări structurale, și care poate oferi un diagnostic precis fără a fi necesar chiuretajul.
• Ecografia transvaginală: investigație ginecologică de rutină, recomandată frecvent ca analiză inițială în cazul sângerărilor vaginale anormale pentru a observa grosimea endometrului și prezența unor formațiuni uterine sau a unor modificări ale ovarelor.

• Tratament medicamentos pentru evacuare uterină: tratamentul stimulează contracțiile uterine și evacuarea conținutului uterin, fiind recomandat de către medic în situații precum avortul spontan sau sarcina oprită din evoluție, pentru a evita intervenția chirurgicală. Această abordare nu este însă potrivită pentru toate pacientele și necesită monitorizare atentă.

  

Întrebări frecvente despre chiuretaj uterin

Ai întrebări despre chiuretajul uterin și încă nu ai găsit răspunsuri? Urmează să ți se efectueze un chiuretaj pentru prima dată și emoțiile te copleșesc? Mai jos găsești răspunsuri concise pentru cele mai frecvente nelămuriri legate de această procedură, care te vor ajuta să te simți mai pregătită și mai informată până la următoarea ta discuție cu medicul.

Este dureros chiuretajul uterin?

Chiuretajul uterin se efetuează doar sub anestezie locală, intravenoasă sau generală, tocmai pentru ca tu să nu simți durere în timpul procedurii. După intervenție este posibil să apară dureri ușoare sau moderate, asemănătoare crampelor menstruale, care se ameliorează de obicei în câteva zile.

Cât durează un chiuretaj uterin?

Chiuretajul propriu-zis durează, în general, între 10 și 20 de minute. Dar la acest interval se mai adaugă timpul necesar pregătirii și monitorizării post-procedură, astfel că întreaga experiență poate dura câteva ore.

Poate fi efectuat chiuretajul uterin ambulatoriu?

Da, chiuretajul uterin este efectuat de cele mai multe ori în regim ambulatoriu, fără a fi necesară spitalizarea. Poți pleca acasă în aceeași zi dacă starea ta generală este bună și nu apar complicații.

Ce se întâmplă dacă rămân resturi uterine după chiuretaj?

În situația rară în care rămân resturi uterine în urma procedurii, pot apărea sângerări persistente, dureri sau infecții. Medicul îți poate recomanda un tratament medicamentos sau o procedură suplimentară pentru evacuarea completă a cavității uterine.

Ce analize sunt necesare înainte de chiuretaj uterin?

De regulă, înainte de procedură se recomandă analize de sânge precum hemograma, coagulograma și, în funcție de caz, teste hormonale sau investigații imagistice. Scopul acestora este să-ți evalueze starea generală de sănătate și să reducă riscurile asociate intervenției.

Ce nu ai voie după chiuretaj uterin?

Efortul fizic, contactul sexual, băile în cadă și utilizarea tampoanelor intravaginale sunt contraindicate după chiuretajul uterin timp de cel puțin 10 zile, sau conform recomandărilor medicale. Scopul acestor îndrumări este să susțină vindecarea corectă și să prevină complicațiile.

Când revine menstruația după chiuretaj uterin?

În urma unui chiuretaj uterin, menstruațiile sunt reluate de obicei după aproximativ 3-6 săptămâni, dar intervalul poate varia în funcție de scopul chiuretajului și de particularitățile fiecărui organism.

Cât costă un chiuretaj uterin în România?

Costul unui chiuretaj uterin în România variază în funcție de factori precum tipul procedurii, clinica aleasă și tipul de anestezie. De cele mai multe ori prețul listat nu include și costurile anesteziei și ale examenului histopatologic. Acesta poate începe de la câteva sute de lei (300-500 LEI) și poate ajunge la câteva mii de lei în clinicile private (1.800-2.000 LEI).

Cum afectează chiuretajul uterin fertilitatea?

Chiuretajul uterin efectuat corect nu afectează fertilitatea, de regulă. Riscurile apar de obicei în cazul chiuretajelor repetate sau al unor complicații precum infecțiile sau aderențele intrauterine, care îți pot afecta capacitatea de a rămâne însărcinată.

Ce se întâmplă după un chiuretaj uterin repetat?

Chiuretajele repetate frecvent sau într-un interval de timp scurt pot crește riscul de subțiere a endometrului, de formare a aderențelor intrauterine și de apariție a infertilității secundare. Din acest motiv, medicii recomandă această procedură doar atunci când este strict necesară.

Sursa foto: Pexels.com