Sentimentele de tristețe și neliniște sunt normale în viața noastră, ca răspuns la experiențele pe care le trăim și la tot ceea ce se întâmplă în jur. Cu toții avem uneori stări negative, pe care în general le putem depăși în scurt timp.
Depresia, în schimb, se manifestă diferit. În cazul unui episod depresiv, aceste stări negative pot persista săptămâni, luni sau chiar ani de zile, și ne pot afecta viața și activitatea profesională.
De aceea este important să recunoaștem simptomele, să înțelegem că nu trebuie să ne simțim vinovați sau să ne judecăm pentru lipsa de interes sau dorință pe care o avem, și să solicităm ajutor specializat atunci când este nevoie. În acest articol, te vom ajuta să înțelegi mai bine ce este depresia, cum se manifestă și cum se poate trata.
Depresia este o tulburare afectivă întâlnită la aproximativ 5% dintre persoanele adulte, care se manifestă prin stări de tristețe, dezinteres și lipsă de energie pentru perioade îndelungate, de regulă mai mult de 2 săptămâni.
Cu toate că femeile sunt mai predispuse la depresie conform statisticilor, oricine poate suferi de această tulburare, indiferent de vârstă sau gen.
Spre deosebire de schimbările de dispoziție normale care apar în viața de zi cu zi, depresia poate afecta negativ inclusiv relațiile cu familia sau cu prietenii și performanța la școală sau la locul de muncă. În stadiile avansate și fără tratament corespunzător, depresia poate ajunge atât de severă încât poate provoca gânduri suicidale.
Este important ca persoanele care suferă de depresie să primească ajutor specializat cât mai curând, pentru că există tratamente pentru toate formele de depresie – începând de la cele ușoare și până la cele grave.
Există multe tipuri și forme de depresie, unele cauzate de evenimente și altele provocate de schimbări hormonale sau alte modificări la nivelul neurotransmițătorilor din creier.
Medicul specialist va pune un diagnostic ținând cont de toate simptomele explicate de pacient, și pe baza acestui diagnostic va stabili o schemă de tratament. Câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de depresie sunt:
Depresia sezonieră, sau tulburarea depresivă majoră cu tipar sezonier, reprezintă un episod depresiv care apare odată cu schimbările de anotimp.
Pentru multe persoane, depresia sezonieră apare pe timpul iernii. Când zilele sunt mai scurte și scade semnificativ timpul de expunere la lumină naturală, corpul poate produce mai multă melatonină și prea puțină serotonină. Apare astfel un dezechilibru hormonal care creează dificultăți de adaptare la programul de iarnă și provoacă tulburări de somn, de dispoziție și de comportament.
De obicei, astfel de stări depresive dispar primăvara și vara.
Depresia majoră, cunoscută și sub denumirile de “tulburare depresivă majoră” sau “depresie clinică”, reprezintă forma cea mai comună și totodată severă a acestei tulburări. Pacienții primesc de obicei acest diagnostic dacă stările depresive persistă în majoritatea zilelor din săptămână.
Alte simptome ale depresiei majore pot fi lipsa energiei și a interesului pentru activitățile obișnuite, schimbările de greutate și de apetit, stările persistente de oboseală și somnolență, stările de agitație sau ceață cerebrală (brain fog), sentimentele de vinovăție, problemele de concentrare și de luare a deciziilor, și chiar gândurile suicidale.
Dacă te regăsești în 5 sau mai multe dintre aceste simptome în majoritatea zilelor pe parcursul a cel puțin două săptămâni, medicul specialist te poate diagnostica cu depresie majoră.
Un termen mai puțin cunoscut, depresia disforică premenstruală este de asemenea o afecțiune reală cu care unele femei se confruntă, cu aproximativ două săptămâni înainte de începerea menstruației. Această tulburare se manifestă prin stări de depresie, dar și alte simptome care le afectează viața de zi cu zi, cum ar fi: schimbările de dispoziție, irascibilitatea, anxietatea severă, dificultățile de concentrare, oboseala, modificarea apetitului sau schimbarea tiparelor de somn.
Toate aceste simptome sunt mai severe decât cele specifice sindromului premenstrual și, în general, dispar după câteva zile de la începerea menstruației.
La câteva săptămâni sau luni de la nașterea bebelușului, aproximativ 1 din 7 mămici se confruntă cu depresia postpartum, sau depresia postnatală.
Spre deosebire de grijile și tristețea din primele câteva zile după naștere, cunoscute ca baby blues, depresia postpartum este caracterizată de stări de anxietate, tristețe, pesimism, dezinteres, irascibilitate și pierderea apetitului pentru mai mult de două săptămâni. Aceste emoții pot fi atât de puternice încât să devină o piedică în desfășurarea activităților de zi cu zi și în dezvoltarea atașamentului față de bebeluș.
Este foarte important ca stările depresive să nu fie ignorate, pentru că ele pot continua și se pot agrava. Ajutorul specializat devine cu atât mai urgent dacă apar stări spontane de agresivitate fără o cauză aparentă, gânduri obsesive cu privire la bebeluș, tendința de respingere a nou-născutului sau pierderea contactului cu realitatea.
În funcție de cât de severă este tulburarea, medicul poate recomanda psihoterapie, însoțită sau nu de tratament medicamentos.
Din cauza numeroaselor schimbări hormonale care au loc la menopauză, multe dintre femei se pot confrunta cu tulburări de somn, schimbări de dispoziție, anxietate, atacuri de panică și chiar depresie în această perioadă. Medicul poate recomanda ședințe de terapie, tratament medicamentos cu antidepresive sau tratament individualizat pentru anumite simptome.
Riscul de depresie la menopauză crește și mai mult dacă pacienta a suferit în trecut de anxietate sau depresie.
Depresia bipolară, sau maniacală, se manifestă prin stări extreme, respectiv trecerea bruscă de la perioade cu un nivel de energie anormal de ridicat, la perioade depresive cu un nivel de energie foarte redus. În perioadele depresive, apar simptomele specifice depresiei clinice.
Tratamentul medicamentos poate contribui la menținerea sub control a schimbărilor de dispoziție. Indiferent că pacienții se află în perioadele cu un nivel de energie înalt sau scăzut, medicii pot recomanda stabilizatoare de dispoziție cum ar fi litiul.
În cazul tulburării depresive majore cu caracteristici atipice, anumite experiențe pozitive pot întrerupe temporar stările de tristețe și pot îmbunătăți starea de spirit a pacienților pentru scurt timp. Acest fenomen poartă denumirea de reactivitate.
Depresia atipică se poate manifesta totodată prin creșterea apetitului și a timpului petrecut dormind, hipersensibilitatea la critică și senzația de mâini și picioare grele. Tratamentele antidepresive administrate conform recomandărilor medicului pot ajuta la ameliorarea acestor simptome.
La fel ca în cazul multor alte tulburări mintale, nu se cunosc cu exactitate cauzele depresiei. Însă există anumite situații asociate frecvent cu apariția depresiei, printre care:
Există o serie de factori care pot fi implicați în declanșarea episoadelor depresive sau care pot crește predispoziția pentru această tulburare:
Factori medicali: există o predispoziție crescută pentru depresie la persoanele care suferă de boli cronice sau de anumite tulburări hormonale.
Cu toate că depresia este o tulburare afectivă, nu se manifestă doar prin simptome psihologice, ci și la nivel fizic. Aceste simptome persistă aproape pe tot parcursul zilei, în cea mai mare parte a timpului. Astfel, într-un episod depresiv, pacienții se pot confrunta cu:
La nivel fizic, se pot schimba nivelurile de energie și pot apărea o serie de probleme ale sistemului digestiv, cardiovascular, muscular și nu numai:
Simptomele psihologice sunt semnele cele mai evidente ale unei depresii, iar acestea diferă de la o persoană la alta. Printre emoțiile trăite în cadrul unui episod depresiv se pot regăsi:
Dacă te confrunți cu stări depresive, discută cu medicul de familie sau cu psihologul tău încă de la primele semne. Depresia este o tulburare reală, care te poate afecta puternic atât pe tine, cât și pe cei dragi ție. Iar în lipsa tratamentului, se poate agrava și poate avea consecințe asupra sănătății tale emoționale și fizice, asupra carierei tale și a multor alte aspecte importante din viața ta.
Medicul poate recomanda tratarea depresiei prin psihoterapie, cu tratament medicamentos, sau printr-o combinație eficientă a celor două.
Există numeroase tipuri de antidepresive pe care medicul le poate prescrie în funcție de tipul și severitatea depresiei, de la inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei până la antidepresive atipice, triciclice și altele. Sunt medicamente care pot avea efecte secundare destul de puternice și care pot afecta negativ sarcina sau pot reacționa cu alte medicamente, așa că întotdeauna discută aceste aspecte cu medicul sau cu farmacistul.
În general, după ameliorarea simptomelor, tratamentul medicamentos mai continuă pentru alte 16-20 de săptămâni pentru a reduce riscul unei recidive.
Psihoterapia presupune tratarea depresiei prin discuții cu un medic specializat în tulburări depresive, și există mai multe tipuri de psihoterapie eficiente în cazul depresiei.
Spre exemplu, psihoterapia individuală presupune discuții unu la unu cu medicul specialist, care se focusează pe a oferi sprijin în înțelegerea și gestionarea dificultăților emoționale, a blocajelor sau a altor experiențe negative din viața personală sau profesională.
În ședințele de psihoterapie cognitiv-comportamentală, specialistul se concentrează pe a identifica problemele pacientului și pe a-l ajuta să dezvolte mecanisme de coping, să-și schimbe tiparele de gândire și de comportament.
Există și psihoterapie interpersonală, care se focusează pe modul în care relațiile cu ceilalți influențează starea emoțională și mintală a pacientului. Este o terapie de scurtă durată, al cărei scop este să ajute cu rezolvarea problemelor din prezent.
Poate fi o adevărată provocare să-i oferi ajutor unei persoane care se confruntă cu depresie. Poate că te simți chiar neajutorată, mai ales dacă persoana respectivă nu știe sau nu recunoaște că suferă de depresie. Mai mult, din cauză că tulburarea se manifestă diferit pentru fiecare persoană, nu există o listă universală cu lucruri potrivite pe care să le spui în astfel de situații.
Și atunci, cum îți oferi sprijinul cuiva care suferă de depresie? Cu înțelegere și răbdare.
Oricât de importante sunt discuțiile despre sănătatea mintală, lipsa tactului și a compasiunii pot eclipsa orice urmă de bună intenție și pot transmite mesajul greșit. Cu atât mai mult când nu știi sau nu înțelegi forma de depresie cu care acea persoană se confruntă.
De aceea, este indicat ca atunci când discuți cu o persoană cu depresie, să nu spui lucruri prin care:
Ce poți face, în schimb, este să-i spui că îți pasă, să fii empatică și să dai dovadă de înțelegere. În loc să îi oferi ajutorul de care crezi tu că are nevoie, întreabă cum poți ajuta. În loc să îi oferi sfaturi nesolicitate, oferă-te să o ajuți să găsească ajutorul de care are nevoie.
Și nu în ultimul rând, ține cont de faptul că depresia este o tulburare mintală care necesită tratament, așa că este foarte important să încurajezi vizita la medic pentru ajutor specializat. Nu forțat, ci cu blândețe și răbdare, explicându-i că nu este nimic rușinos sau greșit în a primi ajutor din partea unui expert.
Nu există o modalitate sigură prin care depresia poate fi prevenită, însă există câteva moduri prin care se pot reduce șansele de a dezvolta depresie și riscul de recurență. Uite ce poți face:
Depresia este o afecțiune complexă, trăită diferit de fiecare pacient, despre care este normal să ai o mulțime de curiozități. În această secțiune vom încerca să răspundem celor mai frecvente întrebări cu privire la episoadele depresive:
Recuperarea după depresie nu este ușoară și unul dintre lucrurile cel mai dificil de înțeles este că nu poți ști cu exactitate la ce să te aștepți. Nu este ca și când se vindecă o rană fizică, ci este un întreg proces care uneori durează câteva săptămâni, alteori câteva luni.
Fără tratament, depresia poate continua chiar și ani de zile. Cu tratament, simptomele se pot ameliora începând cu primele câteva săptămâni. Dar este important să înțelegi că nu există un timp predefinit pentru durata episoadelor depresive, și nici o limită de timp în care o persoană își revine din depresie. Aceste aspecte depind de severitatea afecțiunii și de răspunsul la tratament.
Insomnia și tulburările de somn se pot număra printre simptomele depresiei. În aceste situații, reglarea somnului și obținerea unui somn odihnitor pot contribui la tratarea tulburării și pot grăbi vindecarea.
Depresia severă este un tip de depresie majoră care se manifestă prin stări intense de nefericire pentru perioade îndelungate de timp.
Cauza nu este una singură și exactă, cum se întâmplă în cazul supărărilor provocate de anumite evenimente din viața de zi cu zi. În schimb, aceste stări sunt rezultatul unei combinații de factori biologici, sociali, psihologici și de mediu, printre care se pot număra stresul, traumele, genetica, istoricul familial, consumul de substanțe, anumite medicamente etc.
Diagnosticul de depresie severă nu este unul separat de depresia majoră sau clinică, ci mai degrabă un mod de a exprima cât de intense sunt simptomele și cât de puternic afectează viața unei persoane. Printre aceste simptome se numără:
Depresia postpartum este o formă de depresie prin care pot trece persoanele care au devenit recent părinți (atât mămici, cât și tătici). Simptomele pot începe încă din primele săptămâni sau luni de la nașterea bebelușului, sau oricând în primul an de viață al copilului.
Ca orice formă de depresie, se manifestă diferit de la o persoană la alta. Cele mai frecvente simptome sunt:
Fără tratament, depresia postnatală poate dura luni sau chiar ani, la fel ca orice formă de depresie. Și cu toate că se poate declanșa oricând până la vârsta de 1 an a bebelușului, nu înseamnă că părinții se vor vindeca imediat ce bebelușul împlinește 1 an.
Conform studiilor, în multe cazuri simptomele s-au ameliorat după 3-6 luni. Însă durata depresiei diferă în funcție de fiecare persoană în parte și depinde de o mulțime de factori, inclusiv de factorii de mediu, de tratament și de nivelurile hormonale.
Referințe
Pentru a pregăti acest articol, am preluat informații din următoarele surse:
1. WebMD, “Types of Depression and How to Recognize Them”: https://www.webmd.com/depression/depression-types
2. World Health Organization, “Depressive disorder (depression)”: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
3. National Institute of Mental Health, “Depression”: https://www.nimh.nih.gov/health/topics/depression
4. Mayo Clinic, “Depression (massive depressive disorder”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
5. NHS, “Causes - Depression in adults”: https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/depression-in-adults/causes/
6. Mayo Clinic, “Depression: Supporting a family member or friend”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/in-depth/depression/art-20045943
7. Very Well Mind, “What Not to Say to Someone Who Is Depressed”: https://www.verywellmind.com/worst-things-to-say-to-someone-who-is-depressed-1066982
8. WebMD, “Depression Recovery: An Overview”: https://www.webmd.com/depression/recovery-overview
9. MedicalNewsToday, “What to know about severe depression”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/severe-depression
10. Healthline, “How Long Does Postpartum Depression (PPD) Last - and Can You Shorten It?”: https://www.healthline.com/health/depression/how-long-does-postpartum-depression-last
Sursa foto: Pexels.com