Ți s-a întâmplat să te ridici din pat și să simți că trebuie să te așezi imediat înapoi pentru că îți pierzi echilibrul? Sau să fii nevoită să te oprești din mers pentru că totul pare că se învârte cu tine timp de câteva secunde? Amețelile pot apărea în cele mai banale momente, chiar și la persoanele sănătoase.

Acestea nu reprezintă un diagnostic în sine, ci un simptom care poate fi pus pe seama mai multor explicații, inclusiv deshidratare sau oboseală. Dar atunci când revin constant, stările de amețeală pot ascunde probleme mai serioase, cum ar fi tulburări neurologice sau afecțiuni cardiovasculare.

Ce este amețeala

Amețeala este un termen folosit pentru a descrie o varietate de senzații precum cea de rotire, de instabilitate, dezorientare, pierdere a echilibrului sau chiar leșin și care poate fi percepută ca slăbiciune, stare de confuzie sau nesiguranță în timpul mersului.

În funcție de intensitate, amețeala poate varia de la senzația de cap ușor până la falsa impresie că totul se învârte în jur. Această impresie este denumită vertij și se referă la senzația că o persoană, sau tot ceea ce se află în jurul său, se mișcă sau se învârte.

Starea de amețeală în sine nu reprezintă o boală, ci un simptom care poate avea la bază cauze multiple precum tulburări circulatorii, metabolice, emoționale sau chiar probleme ale urechii interne. Aceasta din urmă joacă un rol principal în menținerea echilibrului și în orientarea în spațiu, iar lipsa stabilitățiii poate semnala o afecțiune la nivelul sistemului vestibular.

Tipurile de amețeală

Amețeala se poate manifesta în diferite moduri și poate avea o mulțime de cauze, inclusiv de natură neurologică sau musculo-scheletică. În funcție de cum este resimțită și de cauza probabilă, se disting mai multe tipuri de amețeală.

Amețeala de tip vertij

Senzația falsă că totul în jur se învârte sau că tu te rotești când, de fapt, stai pe loc, se numește vertij și este cel mai adesea asociată cu tulburări legate de urechea internă și de sistemul de echilibru. Aceasta poate fi însoțită de greață, vărsături și dificultăți de menținere a stabilității.

Amețeala de tip presincopă (lightheadedness)

Cunoscută ca „lightheadedness”, amețeala de tip presincopă este descrisă ca o senzație de cap ușor, de slăbiciune sau de pierdere iminentă a conștienței (leșin) și este asociată frecvent cu scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune) sau deshidratare.

Poți avea această senzație când te ridici brusc sau după perioade prelungite de stat în picioare.

Amețeala de tip dezechilibru

Amețeala de tip dezechilibru nu îți creează neapărat senzația că totul se învârte în jurul tău, ci mai degrabă îți provoacă dificultăți la mers sau la menținerea stabilității. Poți simți că nu reușești să mergi drept, că pașii tăi sunt nesiguri sau că ceva te trage într-o parte.

Acest tip de amețeală este mai des întâlnit la pacienții cu afecțiuni neurologice sau musculare.

Amețeala cu senzație de plutire / confuzie

Amețeala cu senzația de confuzie sau de plutire apare mai frecvent în contextul stresului cronic, al oboselii accentuate, al anxietății sau al tulburărilor metabolice și este o formă mai vagă de amețeală. Aceasta nu se manifestă prin senzația clasică de rotire, ci mai degrabă printr-o stare de ceață mentală, de plutire sau lipsa de claritate, care îți poate afecta capacitatea de concentrare.

Cauzele amețelii

Episoadele de amețeală pot fi temporare și de scurtă durată, de multe ori din cauze banale precum oboseala sau deshidratarea. Dar există și cazuri în care este nevoie de evaluare medicală, în special în situația episoadelor recurente, intense sau care apar brusc. Acestea pot semnala existența unor probleme de sănătate mai grave.

Amețeala cauzată de tulburări ale urechii interne

Aproximativ 50% dintre cazurile de amețeală sunt provocate de o afecțiune a urechii interne, conform unui studiu din 2022. Urechea internă joacă un rol central în menținerea echilibrului, iar orice dezechilibru la acest nivel poate cauza amețeli, în special de tip vertij:

• Vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB): la schimbarea poziției capului, mici cristale de calciu din urechea internă își modifică poziția și provoacă episoade scurte de vertij.
• Labirintita sau neuronita vestibulară: o inflamație a canalelor urechii interne sau a nervului vestibular, deseori în urma unei infecții virale, care poate provoca episoade bruște și severe de vertij.
• Boala Ménière: caracterizată prin acumularea de lichid în urechea internă și asociată cu vertij, țiuit în urechi (tinitus) și deteriorarea auzului.

Amețeala cauzată de probleme cardiovasculare

În lipsa unui flux sanguin adecvat către creier, pot apărea stări de amețeală, dezechilibru și leșin. La persoanele în vârstă, un procent semnificativ din cazurile de amețeală este cauzat de probleme cardiovasculare precum:

• Hipotensiunea ortostatică: scăderea bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea bruscă în picioare.
• Aritmiile cardiace: bătăi neregulate ale inimii care pot provoca leșin din cauza scăderii temporare a fluxului sanguin cerebral.
• Insuficiența circulatorie cerebrală: reducerea fluxului de sânge către creier cauzată de îngustarea sau blocarea vaselor cerebrale.

Amețeala cauzată de tulburări neurologice

Episoadele persistente și severe de amețeală pot avea origine neurologică, în special atunci când sunt asociate cu alte simptome precum tulburări de vedere, de vorbire sau de coordonare. Afecțiunile neurologice afectează capacitatea creierului de a procesa informații despre spațiu și echilibru, deseori ducând la stări puternice de amețeală. Câteva dintre cele mai frecvente cauze sunt:

• Migrena vestibulară: poate cauza vertij, însoțit de dureri de cap sau tulburări de vedere.
• Accidentul vascular cerebral (AVC): mai ales atunci când amețeala apare brusc și este însoțită de slăbiciune pe o parte a corpului sau de vorbire neclară. Constituie o urgență medicală.
• Afecțiuni care necesită investigații amănunțite: precum scleroză multiplă sau tumori cerebrale.

Amețeala cauzată de tulburări metabolice și endocrine

Dezechilibrele metabolice pot influența direct funcționarea creierului și a sistemului nervos, ceea ce uneori poate cauza stări de amețeală și oboseală. Cele mai frecvente cauze includ:

• Hipoglicemia: scăderea glicemiei, în special la pacienții care suferă de diabet și la persoanele care sar peste mese.
• Anemia sau deficitul de fier: caracterizate de o capacitate redusă a sângelui de a transporta oxigen către creier.
• Deficitul de vitamina B12 și afecțiunile tiroidiene: pot provoca amețeli, oboseală și dificultăți de concentrare.

Amețeala și menstruația abundentă

Menoragiile sau menstruațiile foarte abundente, pentru care ești nevoită să schimbi produsele menstruale din oră în oră sau mai frecvent, sunt caracterizate de pierderi semnificative de sânge și de fier care pot favoriza apariția deficitului de fier și a anemiei feriprive. Acestea pot reduce nivelul de oxigenare a creierului, ceea ce poate provoca amețeală, slăbiciune și o stare generală de epuizare.

Amețeala apărută în timpul menstruației este adesea însoțită de paloare, puls accelerat, dificultăți de concentrare, stări de slăbiciune și o senzație de oboseală accentuată.

Dacă stările de amețeală sunt severe sau însoțite de leșin, se recomandă un consult ginecologic și analize de sânge (hemogramă, feritină, hormoni). În funcție de rezultate, medicul poate recomanda tratamentul adecvat cu suplimente de fier, modificări ale alimentației sau, după caz, investigații hormonale suplimentare.

Amețeala cauzată de factori externi și stil de viață

Există și factori aparent banali care pot provoca, însă, stări de amețeală și oboseală. Deshidratarea, stresul cronic, anxietatea și atacurile de panică sunt câteva dintre cauzele frecvente. Amețeala mai poate fi și un efect advers al tratamentului cu anumite medicamente, în special antihipertensive, sedative sau antidepresive.

Simptomele asociate amețelii

Stările de amețeală reprezintă un simptom în sine și pot fi recunoscute ușor după senzația de rotire sau dezechilibru. Însă persoanele care le experimentează se confruntă deseori și cu alte stări:

• Greață, vărsături
• Transpirații reci
• Vedere încețoșată
• Tinitus (țiuit în urechi).
• Stare generală de slăbiciune
• Dificultăți de concentrare și ceață mentală

Aceste simptome pot fi declanșate sau înrăutățite în special de mișcări bruște, mers, mișcări ale capului sau ridicatul în picioare.

Când amețeala devine un semnal de alarmă

Amețeala se numără printre cele mai frecvente motive pentru care pacienții ajung la medic, iar sondajele arată că până la 30% din populația globului este afectată la un moment dat.

Un episod ocazional și de scurtă durată poate fi pus pe seama deshidratării sau a oboselii și nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Însă dacă aceste stări se repetă, sau dacă episoadele sunt severe și de lungă durată (mai mult de 3 zile), se recomandă vizita la medic pentru a stabili cauza exactă.

Există și situații în care este necesară asistența medicală de urgență. Sună la ambulanță dacă ai un episod de vertij sau amețeală bruscă și intensă însoțită de:

• Durere, spre exemplu o durere bruscă și puternică în piept
• Dureri de cap severe sau rigiditate cervicală
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
• Amorțeală pe o parte sau paralizie a mâinilor, a picioarelor sau a feței
• Pierderea coordonării
• Dificultăți de respirație
• Pierderea conștienței sau convulsii
• Probleme la nivelul ochilor sau al urechilor, cum ar fi vederea dublă sau modificarea bruscă a auzului
• Confuzie sau dificultăți de vorbire
• Vărsături persistente.

Diagnosticarea amețelii

Deoarece amețeala este un simptom comun multor afecțiuni, procesul de diagnosticare presupune o evaluare atentă a contextului în care apar episoadele și, după caz, diferite investigații suplimentare.

Istoric medical și examen clinic pentru amețeală

Discuția detaliată cu medicul și examenul fizic (măsurarea tensiunii arteriale, evaluarea mișcării ochilor, a reflexelor și a mersului) constituie de obicei prima etapă a diagnosticului. Medicul va dori să afle durata, intensitatea și frecvența episoadelor de amețeală și va încerca să înțeleagă factorii declanșatori precum schimbarea poziției, efortul fizic, stresul, menstruația sau anumite alimente.

Tot în această etapă va avea loc o discuție despre medicamentele administrate, nivelul de stres, calitatea somnului și existența unor afecțiuni cunoscute, pentru a exclude cauzele frecvente legate de stilul de viață sau de anumite tratamente.

Teste ORL și vestibulare

Dacă medicul suspectează o afecțiune legată de urechea internă care ar putea cauza stările de amețeală, acesta poate recomanda investigații ORL specifice.

Printre cele mai utilizate teste se numără testul Dix-Hallpike, folosit pentru diagnosticarea vertijului paroxistic pozițional benign (VPPB), precum și audiometria sau electronistagmografia care permit evaluarea auzului și a funcției sistemului vestibular și oferă informații importante despre echilibru și coordonarea mișcărilor.

Investigații neurologice și imagistice

Atunci când amețeala este severă și persistă, sau când medicul suspectează o cauză de natură neurologică, acesta poate recomanda un RMN sau o tomografia computerizată (CT). Acestea permit identificarea eventualelor leziuni, inflamații sau tulburări ale sistemului nervos central.

Testele de echilibru și evaluările neurologice contribuie la excluderea unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă sau tumorile cerebrale.

Tratament pentru amețeală

Episoadele ocazionale și banale de amețeală trec de cele mai multe ori fără un tratament. Chiar și atunci când există o cauză mai serioasă, corpul are o putere incredibilă de a se adapta în decurs de câteva săptămâni și de a scăpa de aceste stări chiar și fără tratament.

Atunci când medicul recomandă, totuși, urmarea unui tratament, acesta se stabilește pe baza simptomelor și a cauzei identificate în urma investigațiilor, cu scopul ameliorării.

Tratamente medicamentoase

Tratamentul medicamentos se urmează întotdeauna doar la recomandarea medicului, deoarece utilizarea prelungită poate masca simptome fără să trateze cauza reală.

Medicamentele antivertiginoase, precum betahistina sau meclizina, pot ține simptomele sub control prin reducerea senzației de rotire.

În funcție de caz, mai ales dacă amețeala este însoțită de greață sau vărsături, pot fi prescrise și antiemetice, antihistaminice sau sedative vestibulare.

Manevre și terapie vestibulară

În cazul vertijului pozițional benign, manevra Epley reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Manevra implică o serie de mișcări controlate ale capului și ale corpului, realizate de obicei cu îndrumarea unui medic ORL, cu scopul de a repoziționa particulele din urechea internă și de a rezolva cauza amețelii

Pentru alte tipuri de tulburări vestibulare, medicul poate recomanda exerciții de reeducare a echilibrului, cunoscute sub numele de terapie vestibulară (vestibular rehabilitation). Această terapie susține creierul să se adapteze și să compenseze pentru dezechilibre, ceea ce duce la scăderea frecvenței și a intensității episoadelor de amețeală.

Tratament cauzal al amețelii

Când amețeala este simptomul unei afecțiuni mai grave, cea mai eficientă abordare pe termen lung este tratarea cauzei principale. În funcție de natura acestei cauze, tratamentul poate include controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, corectarea anemiei sau a deficitelor nutriționale sau gestionarea anxietății și a stresului prin terapie sau schimbări ale stilului de viață.

Sfaturi de gestionare a amețelii acasă

Măsurile de gestionare a stărilor de amețeală acasă nu înlocuiesc evaluarea medicală, în special dacă simptomele persistă.

Dar mici ajustări ale rutinei zilnice pot deopotrivă să amelioreze episoadele ocazionale sau ușoare de amețeală și să contribuie la reducere frecvenței și a intensității episoadelor recurente.

• Ridică-te lent din pat sau de pe scaun pentru a evita scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
• Evită alcoolul, cafeaua și fumatul, care pot favoriza deshidratarea.
• Hidratează-te corespunzător, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate sau dacă ai menstruație abundentă.
• Odihnește-te suficient, deoarece lipsa somnului poate amplifica stările de amețeală.
• Evită condusul sau activitățile riscante în timpul episoadelor pentru a preveni accidentele.

Cum previi apariția amețelii

Pentru a preveni stările de amețeală, este indicat să-ți creezi obiceiuri sănătoase care îți susțin funcționarea optimă a organismului:

• Hidratează-te corespunzător pe tot parcursul zilei.
• Evită schimbările bruște de poziție, mai ales după perioade prelungite de stat întinsă sau așezată.
• Adoptă o alimentație echilibrată, cu mese regulate, pentru a preveni hipoglicemia.
• Monitorizează-ți tensiunea arterială, sănătatea urechii interne și starea auzului prin controale medicale periodice.

Întrebări frecvente despre amețeală

Încă mai ai întrebări despre stările de amețeală? Iată mai jos răspunsuri concise pentru unele dintre cele mai comune întrebări:

Care este diferența dintre amețeală și vertij?

Amețeala este folosit ca termen general pentru a descrie senzația de instabilitate sau dezorientare, în timp ce vertijul este un tip specific de amețeală caracterizat prin senzația falsă de rotire a mediului sau a propriei persoane.

Ce analize se fac pentru amețeli persistente?

În funcție de simptome, pot fi recomandate analize de sânge (hemogramă, glicemie, fier, vitamina B12), teste ORL, măsurarea tensiunii arteriale, investigații vestibulare sau imagistice (RMN, CT).

Poate fi amețeala un semn de AVC?

Dacă amețeala apare brusc, este severă și este însoțită de dificultăți de vorbire, amorțeală pe o parte a corpului sau pierderea coordonării, aceasta poate fi un semn de accident vascular cerebral și reprezintă o urgență medicală.

Ce medicamente ajută la amețeli?

Tratamentul medicamentos se stabilește de către medic în funcție de rezultatele investigațiilor și poate include antivertiginoase pentru a reduce senzația de rotire, dar și antihistaminice sau antiemetice dacă stările sunt însoțite de greață sau vomă.

Ce boli pot provoca amețeli?

Diferite afecțiuni ale urechii interne, boli cardiovasculare, tulburări neurologice, anemia, hipoglicemia, afecțiunile tiroidiene sau stresul cronic și anxietatea pot produce stări de amețeală.

Poate fi amețeala cauzată de stres?

Da. Stresul cronic, anxietatea și atacurile de panică pot duce la senzația de amețeală și la dificultăți de concentrare chiar și în absența altor probleme de sănătate.

Ce să faci când amețeala apare brusc?

Oprește-te din ceea ce faci, așază-te sau întinde-te într-un loc sigur, evită mișcările bruște și hidratează-te. Dacă simptomele sunt intense sau se agravează, solicită ajutor medical.

Există exerciții care ajută la echilibru?

Da, exercițiile de reeducare vestibulară și manevrele specifice, precum manevra Epley, s-au dovedit a fi eficiente pentru tratarea anumitor tipuri de vertij.

Când este amețeala periculoasă?

Amețeala este considerată un semnal de alarmă atunci când este persistentă, severă sau asociată cu simptome neurologice, cu pierderea conștienței ori dureri intense de cap sau de piept.

Poate fi amețeala cauzată de lipsa de vitamine?

Da, deficitul de vitamina B12, de fier sau de alte vitamine din complexul B se poate manifesta printr-o varietate de simptome, inclusiv amețeală, slăbiciune și dificultăți de concentrare.

Sursa foto: Pexels.com