Nimfomania și Hipersexualitatea: tot ce trebuie să știi

„Citești prea multe cărți”. „Ai băut coniac”. „Îți plac femeile”— Ai fi putut auzi replicile astea de la un medic în anii 1800, când nimfomania era considerată o boală comună în rândul femeilor. Dar ce înseamnă, defapt, nimfomania?

Cuvântul își are rădăcinile în greaca veche, unde nimfă înseamnă femeie tânără, iar manie desemnează o „nebunie furioasă”. De ce tocmai aceste cuvinte? În secolul 19, atunci când afecțiunea a fost menționată pentru prima oară, medicii credeau că dorința sexuală a unei femei pentru soțul ei sau—și mai grav—pentru cineva cu care nu era căsătorită, era un semn că femeia suferea de o boală care putea să fie atât de gravă încât să cauzeze decesul. Tot pe atunci, pentru că sexualitatea nu era înțeleasă, dacă nu te conformai normelor sociale, erai considerată „nimfomană” și internată în azile psihiatrice sau forțată să suporți intervenții chirurgicale îngrozitoare.

Din fericire, astăzi nu se mai folosește termenul de „nimfomanie”, fiind învechit și impropriu. În schimb, azi ne referim la dependența de sex sau hipersexualitate. Iar în acest articol, vom încerca să vedem ce e în spatele ei: care sunt caracteristicile, cum o poți recunoaște, ce tratamente există? 

 Nimfomania (Tulburarea hipersexuala) - Ce este?

În secolul al XX-lea, cercetători precum Masters și Johnson (poate ai auzit de ei dacă ai văzut Masters of Sex) au demonstrat că dorința sexuală feminină e normală și parte din sexualitatea umană. Odată cu tot mai multe cercetări, termenul de nimfomanie a încetat să mai fie folosit. 
În schimb, tulburarea hipersexuală a început să fie studiată și recunoscută atât în cazul femeilor cât și al bărbaților, indiferent de orientarea sexuală. 
Afecțiunea a fost descrisă ca tulburare hipersexuală, hipersexualitate, comportament sexual compulsiv și dependență de sex. Cu toate acestea, Asociația Americană de Psihiatrie a decis să nu introducă tulburarea hipersexuală ca o categorie de diagnostic distinctă, din cauza lipsei de cercetări privind criteriile de diagnosticare valide.

 Nimfomania - Simptome

 Atunci când un comportament sexual este considerat compulsiv, în general, caracteristicile hipersexualității includ:

• Gânduri sau dorințe sexuale intruzive, repetitive și pentru o perioadă excesivă de timp

• Dificultate în reducerea sau oprirea acestor comportamente

• Angajarea în fantezii, impulsuri sau acțiuni sexuale pentru a face față situațiilor stresante

• Parteneri sexuali multipli 

• Anxietate și depresie, sentimente de vinovăție

Deși nu sunt singurele caracteristici, sunt unele din cele mai perturbatoare și pot afecta sănătatea mentală și fizică a unei persoane.

Nimfomania la Barbati - Satiriaza

Spunem a unei persoane, pentru că deși era considerată o tulburare specifică femeilor, și bărbații puteau suferi de nimfomanie. Echivalentul masculin al nimfomaniei la bărbați a fost descris prin termenul de satiriazis încă din Grecia antică, iar în anii 1900, era cunoscut ca „sindromul Don Juan”.

De-a lungul anilor, prejudecățile au avut un impact negativ și asupra bărbaților, nu doar a femeilor: de la un comportament social acceptabil până la credința că sexul afectează „masculinitatea” cuiva, bărbații au trebuit să se conformeze și ei unor norme, altfel erau considerați slabi sau „efeminați”.

Cum recunosti o nimfomana?

Și în timp ce comportamentul hipersexual este mai răspândit în rândul bărbaților, femeile se luptă și ele cu astfel de tulburări. Însă folosirea termenului de „nimfomană” nu își are sensul și logica în zilele noastre.

Studii și cercetări recente identifică, până acum, câteva semne îngrijorătoare atunci când vine vorba de hipersexualitate: masturbarea în exces, utilizarea pornografiei în exces și acțiunile sexuale fără discernământ.

Astăzi, tulburarea hipersexuală poate fi privită ca o încercare de a regla nivelul de toleranță în fața stresului prin fantezii sexuale intens stimulative. Mai mult, poate fi asociată cu tulburări de personalitate și / sau persoane care au suferit abuzuri și traume.

Cauze Nimfomanie

În cele mai multe situații, cauzele hipersexualității nu pot fi identificate. La începutul „descoperirii” acestei afecțiuni, medicii credeau că nimfomania putea fi cauzată de consumul de coniac, citirea prea multor cărți (exact!!), de divorț și chiar de atracția față de alte femei. Tratamentele erau la fel de absurde și mai grav, aveau repercusiuni drastice și ireversibile în urma intervențiilor chirurgicale de înlăturare a clitorisului. 

Nici azi nu există o cauză clară pentru tulburarea hipersexuală, mai ales pentru că fiecare caz este unic—cu istoricul său medical, condiția socială și alți factori importanți, valabili strict pentru fiecare în parte. Însă în urma cercetărilor, sunt câțiva factori comuni care pot cauza sau contribui la comportamentul hipersexual:

• Traume, abuz sexual, violență domestică

• Dezechilibru în substanțele chimice din creier

• Anumiți factori declanșatori din mediul înconjurător

• Afecțiuni neurologice și medicamente utilizate pentru a le trata (Parkinson)

• Afecțiuni psihologice (tulburarea bipolară, spre exemplu)

Factori de risc - Nimfomanie

Așadar, din datele și studiile care există până în prezent, putem scrie azi despre câțiva factori de risc în apariția tulburării hipersexuale: un eveniment traumatic, istoric de afecțiuni mentale, abuz de alcool sau substanțe, condiții extreme de stres, probleme de sănătate mentală sau tulburări de control al impulsurilor și dependența de jocuri de noroc. 

Anumite afecțiuni pot fi, de asemenea, factori de risc, însă nu cauzează neapărat hipersexualitate. Printre aceștia, se numără:

• Hipertiroidismul, care poate crește libidoul în exces

• Nivelul foarte crescut de estrogen

• Medicamentele administrate în tratamentul Parkinson

• Tulburarea obsesiv-compulsivă

• Nivelul foarte ridicat de serotonină și dopamină

• Istoricul unor tulburări psihice în familie

• Abuzul sexual și alte evenimente traumatice

Diagnosticarea Nimfomaniei (Tulburarii Hipersexuale)

Diagnosticarea tulburării hipersexuale se face prin consutarea medicului și o serie de date importante despre experiențele, impulsurile, fanteziile și comportamentele sexuale ale pacientului. Tot medicul poate analiza istoricul medical pentru a exclude alte afecțiuni și istoricul psihologic dar și contextul familial.

Nimfomania: tratament

Tratamentul în cazul tulburării hipersexuale include diverse metode prin care sunt tratate și alte afecțiuni compulsive. Spre exemplu, educația în sănătatea mentală poate să ajute în general la reducerea stigmei și a rușinii asociate cu astlfel de tulburări. Pentru că atunci când pacienții pot avea conversații deschise, fără să fie judecați, aceștia pot să înțeleagă ce e în spatele comportamentelor, cu ajutorul psihoterapiei. 

Și dacă tot vorbim de psihoterapie, iată câteva metode de tratament: 

• Terapie cognitiv-comportamentala

• Psihoterapia de cuplu

• Tratament medicamentos (anxiolitice, antidepresive si antipsihotice)

Pe langa acestea, există și recomandări pentru a grăbi procesul de vindecare, spre exemplu, înscrierea într-un grup de suport pentru persoane cu dependențe. În orice caz, fiindcă fiecare caz este unic și personal, e nevoie de o evaluare în detaliu, amănunțită, pentru a identifica simptomele clar și pentru a stabili un tratament sau alte recomandări necesare. 

Cum se poate face fata mai usor?

Pe lângă tratamente și recomandări, e important să știi cum să grăbești procesul de vindecare și cum să faci față mai ușor. Iar primul pas este înlăturarea stigmei. Alte strategii pentru a găsi un echilibru și o stare de bine țin de grija de sine și includ: 

• O rutină zilnică de îngrijire

• Respectarea orelor de somn 

• Dieta alimentară echilibrată și exercițiu fizic regulat

• Grup de suport

• Gestionarea impulsurilor sexuale

• Identificarea factorilor declansatori 

• Abordarea stărilor de rușine, vinovăție

Deși a cere ajutor poate fi dificil (e, până la urmă, un subiect profund personal) dacă tu sau o persoană apropiată se confruntă cu hipersexualitate, e important să:

• Lași deoparte orice rușine și să te concentrezi pe beneficiile găsirii unor tratamente și soluții 

• Amintești că nu ești singur / singură: există multe persoane care se confruntă cu dependența de sex. 

• Cauți un terapeut pregătit în tratarea hipersexualității și are competențele necesare

• Fii sigur/ sigură că ședințele și consultațiile sunt păstrate confidențiale.

Complicatii Tulburare Hipersexuala

În concluzie, hipersexualitatea e o afecțiune complexă, pentru care se fac încă studii, și care poate cauza alte complicații la nivel personal, social și profesional. Defapt, aceasta afectează negativ toate domeniile activității. Din punct de vedere al sănătății mentale, tulburarea hipersexuală poate duce la stimă de sine scăzută, anxietate, depresie și gânduri suicidale. 

Dacă tu sau cineva apropiat se poate identifica cu oricare simptomele și caracteristicile descrise în articolul nostru, nu ezita să cauți ajutor de specialitate.