Termenul de „sărăcie menstruală” este relativ nou, însă a fost prezent în proteste și dezbateri de zeci de ani, încă de la începutul activismului feminist, în contextul inegalității de gen în educație.
Sărăcia menstruală reprezintă o problemă actuală în UE și nu numai, și se referă la lipsa accesului la produse de îngrijire și la educație, cât și de lipsa facilităților sanitare sau a gestionării acestora.
Se estimează că, în prezent, una din zece fete nu își poate permite produse menstruale.
Numai în România 4,8 milioane de persoane au menstruație. Dintre acestea, 700,000 sunt adolescente. O mare parte nu își permit să achiziționeze lunar produse menstruale, iar pentru una din patru persoane a fost extrem de dificil să-și gestioneze menstruația în timpul pandemiei.
În ultimii ani, mai multe state europene au adoptat deja legi prin care produsele menstruale sunt gratuite, însă altele nu le consideră produse de bază, din contră le taxează la fel ca și produsele de lux. În acest context Parlamentul European a invitat toate statele membre să elimine taxa pe îngrijire menstruală.
Nu toate țările adoptă - încă - astfel de legi, dar există optimism: doar prin educație și informare lucrurile se vor îmbunătăți pentru persoanele care au experimentat sărăcia menstruală, pentru că totul începe de la stigmă și rușine. Iar atunci când stigma nu mai e asociată cu procesul natural al menstruației, cu toții avem de câștigat. Mai ales acolo unde această stigmă duce adesea la cazuri extreme, ca în unele părți ale lumii în care femeile la menstruație sunt alungate și pedepsite să se izoleze, de multe ori viața fiindu-le pusă în pericol.
Și, din păcate, încă mai sunt comunități care prioritizează copiii băieți în detrimentul fetelor, acordându-le mai multe șanse la educație. Iar tabuurile legate de menstruație doar înrăutățesc lucrurile, cauzând absenteism și un număr mare de fete pur și simplu ajung să renunțe la școală.
Fenomenul sărăciei menstruale este unul complex. Iar pentru a-l combate, avem nevoie de cât mai multe inițiative, atât din partea statului cât și din partea societății. Există, însă, programe și ONG-uri care luptă împotriva sărăciei menstruale. Iele Sânziene, Asociația Pe Stop, inițiativa „Absorbante pentru toate” sunt doar două exemple, însă e nevoie de mai multe eforturi în România.
Din fericire, activismul individual poate fi una din cele mai bune metode pentru a combate sărăcia menstruală și în același timp, pentru a face schimbări pozitive în protecția mediului înconjurător. Te întrebi cum?
Totul e să începi cu pași mici: vorbind deschis despre menstruație, învățând și protejându-ți sănătatea.
Ce pot face cercetătorii, instituțiile, furnizorii de servicii medicale și nu în ultimul rând, noi să reducem stigma legată de menstruație și să combatem sărăcia menstruală? Dacă nu ești sigur/ă de unde să începi, iată câteva sugestii.
Conversațiile în jurul subiectelor legate de ciclu menstrual și menstruație ar trebui să fie naturale și firești. E, probabil, cel mai simplu și esențial pas în a reduce sentimentul de rușine și stigmă simțit de unele persoane, indiferent din ce colț al lumii se trag. Și nu doar atât: băieții trebuie în egală măsură educați despre menstruație pentru a diminua perpetuarea tabuurilor menstruale.
Cadrele medicale și furnizorii de servicii de sănătate cercetează continuu noi metode de a reduce sărăcia menstruală. Însă mai sunt probleme care ar trebui adresate, iar lipsa produselor și a facilităților sanitare încă afectează un număr considerabil de persoane la menstruație.
Lipsa accesului la produse menstruale adecvate, organice, pune în pericol sănătatea multor persoane. E important ca instituțiile și centrele medicale, în special, să educe asupra importanței folosirii produselor organice precum și a nevoii de acces la acestea, pentru a se reduce astfel riscurile asupra sănătății și pentru a se proteja mediul.
În sfârșit, acțiunile recente pentru echitatea menstruală încep să aibă rezultate, cum este cazul Scoției - care a impus distribuirea de produse menstruale gratuite în toate băile publice (inclusiv în restaurante și pub-uri), pe lângă oferirea lor în școli și universități. În același timp, Marea Britanie a eliminat taxa suplimentară pe produsele menstruale. Însă mai e mult de lucru, mai e nevoie de politici care să facă produsele menstruale mai accesibile și mai sigure.
Când vine vorba de nivelul de conștientizare pe care oamenii îl au cu privire la impactul fiecărui consumator asupra mediului și naturii - mai avem multe de învățat. Și cu atât mai mult cu cât produsele menstruale au o implicație directă nu doar în natură ci și asupra corpului nostru. Vaginul e unul din cele mai absorbante părți ale corpului, și ceea ce alegem să folosim la menstruație ne afectează în mod direct. Așa că iată 5 motive pentru care ar trebui să alegi produsele din bumbac organic:
Atunci când abordezi subiectul sărăciei menstruale în mod direct, poți face o schimbare. Și, din fericire, și în România există mișcări, programe și petiții care promovează soluții concrete. Azi, tot mai multe organizații se implică în educația menstruală (Asociația Pe Stop, Asociația lele-Sânziene, Asociația SEXUL vs BARZA, Centrul FILIA, Asociația E-Romnja, Asociația COMMA).
”Asociația Iele Sânziene le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.” (sursa)
Pentru că sigur îți dorești un viitor fără stigmă și fără tabuuri în jurul unor procese absolut naturale pentru corpul uman.
Și, deși există progres, încă mai avem un drum destul de lung în fața noastră. Așa că sfatul nostru: începe cu pași mici. Deschide subiectul chiar azi. Pentru că orice ai face, oricât de mic, are un impact asupra lumii în care trăiești.