Dacă te simți obosită după o noapte în care nu te-ai putut odihni, imaginează-ți ce consecințe poate avea lipsa somnului pe termen lung. Insomnia este tulburarea de somn cea mai frecventă la adulți, iar atunci când este ignorată poate avea consecințe grave, atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
Despre cauzele insomniei, cum se manifestă, dar și cum ajunge să fie un factor de risc pentru obezitate și probleme ale sistemului cardiovascular, îți spunem în acest articol.
Insomnia este o tulburare de somn care se manifestă prin dificultăți de adormire, treziri frecvente pe timpul nopții sau imposibilitatea de a avea un somn odihnitor. În rândul adulților, este cea mai frecventă tulburare de somn.
De regulă, persoanele adulte au nevoie de 7-9 ore de somn în decursul a 24 de ore pentru a-și menține sănătatea fizică și mentală. Dar cei care suferă de insomnie nu își îndeplinesc această nevoie, pentru că deseori se trezesc mai devreme decât ar trebui și nu reușesc să adoarmă înapoi.
Astfel, întreruperea și lipsa somnului pot duce la scăderea capacității de concentrare și memorare, epuizare, irascibilitate, lipsa entuziasmului și apariția frustrării chiar și la cel mai mic disconfort. Pe termen lung, insomnia poate chiar să crească riscul de obezitate și să afecteze negativ funcționarea sistemului cardiovascular.
Insomnia este rezultatul unui cumul de factori fizici și psihologici. Uneori, cauza este o problemă pe termen scurt, cum ar fi o situație stresantă. Dar există și cazuri în care alți factori, precum anumite tratamente sau probleme de sănătate, se află la baza incapacității de a avea un somn odihnitor. Uite care sunt cauzele cele mai frecvente:
Prin definiție, principalul simptom insomniei este imposibilitatea de a adormi sau de a dormi neîntrerupt timp de 7-9 ore, iar consecințele imediate sunt starea de oboseală și epuizare. Iată mai jos lista celor mai frecvente simptome ale insomniei:
Afecțiunile fizice pe termen lung, problemele de sănătate mentală și programul de lucru în ture sunt principalii factori de risc pentru această tulburare de somn. De asemenea, schimbările hormonale din timpul ciclului menstrual, al sarcinii și al menopauzei pot afecta calitatea somnului. Astfel, persoanele cele mai predispuse la insomnie sunt:
Conform noilor cercetări, până și femeile tinere și sănătoase pot avea un somn tulburat la menstruație, din cauza factorilor hormonali și nu numai.
Pe de o parte, ele se confruntă cu o stare mai puternică de somnolență și oboseală în zilele de dinaintea menstruației, din cauza simptomelor de sindrom premenstrual și a fluctuațiilor hormonale specifice ciclului menstrual. În plus, scăderea nivelului de estrogen și progesteron sunt asociate cu stări de irascibilitate și stres care pot provoca insomnia în timpul menstruației.
Până și simptomele menstruației în sine pot fi o cauză a insomniei în acea perioadă a lunii. Disconfortul și durerea provocată de crampele menstruale, precum și teama de a păta așternuturile, pot provoca treziri frecvente în timpul nopții, perturbând ciclul natural de somn. De aceea îți recomandăm absorbante organice de noapte, care au cel mai înalt grad de absorbție pentru a te scăpa de grija scurgerilor accidentale, și care sunt extrem de fine pentru a-ți oferi un somn confortabil.
Există mai multe tipuri de insomnie, în funcție de durata pe care pacienții se confruntă cu această tulburare, de cauzele sale și modul în care se manifestă.
După cauză, vorbim despre insomnie primară când tulburarea nu are legătură cu vreo altă problemă de sănătate, și despre insomnie secundară când aceasta este asociată cu altă afecțiune (ex: când nu poți dormi bine din cauza astmului sau a alergiilor, a consumului de alcool, a durerilor sau a anumitor tratamente).
După simptome, există insomnie de adormire manifestată prin dificultăți la adormire, insomnie de menținere a somnului când apar treziri frecvente sau prea timpurii, și insomnie mixtă când este dificilă atât intrarea în starea de adormire, cât și menținerea acestei stări. Mai există și insomnia paradoxală, care se manifestă prin impresia că ai dormit mult mai puțin decât ai dormit de fapt.
Dar principala clasificare a insomniei se face în funcție de durată. Poate fi o situație temporară, pentru câteva zile, sau poate fi o problemă pe termen lung, astfel conturând alte trei tipuri de insomnie:
Câteva nopți nedormite, spre exemplu pe seama unei răceli, a disconfortului termic sau a unei situații stresante pe termen scurt, reprezintă o situație temporară. Astfel, vorbim despre insomnie temporară sau pasageră, care nu durează mai mult de trei nopți.
Dacă insomnia temporară se prelungește pentru câteva săptămâni, aceasta devine insomnie acută sau tranzitorie. Durata insomniei acute nu depășește o lună, dar în lipsa tratamentului poate persista, transformându-se într-o tulburare cronică.
Atunci când durează mai mult de o lună, tulburarea ajunge în stadiul de insomnie cronică sau pe termen lung, și poate depăși chiar și 6 luni consecutive. De asemenea, chiar dacă nu apare noapte de noapte, insomnia este considerată cronică dacă afectează o persoană timp de 3 nopți pe săptămână pentru cel puțin 3 luni.
Insomnia este strâns legată de numărul de ore dormite pe noapte raportat la numărul de ore de somn necesare. Acest număr de ore diferă însă de la o persoană la alta, în special în funcție de vârstă. De aceea este important să știm câte ore de somn sunt recomandate fiecărei categorii de vârstă conform standardelor stabilite de specialiști:
Conform National Sleep Foundation, nou-născuții au nevoie de 14-17 ore de somn în decursul a 24 de ore, iar unii pot dormi chiar și până la 18-19 ore.
Pe măsură ce cresc, copii au nevoie de un număr tot mai mic de ore de somn. Astfel, copiii cu vârste între 4 luni și 1 an au nevoie de 12-16 ore de somn (inclusiv somnurile de după-amiază).
Copiii cu vârste cuprinse între 1-2 ani au nevoie de 11-14 ore de somn cu tot cu cele de după-amiază, iar cei cu vârste cuprinse între 3-5 ani au nevoie să doarmă între 10 și 13 ore pe zi.
Începând cu vârsta de 6 ani și până la 13 ani, se recomandă între 9 și 11 ore de somn pe zi. În continuare aceștia au nevoie de mai multe ore de somn decât persoanele adulte.
Pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, un somn de 8 până la 10 ore este suficient. Unele studii arată chiar numere exacte, recomandând 9 ore și jumătate de somn pentru cei mai mulți dintre adolescenți.
Tinerii și adulții sănătoși, cu vârste între 18 și 60-65 de ani, au nevoie de cel puțin 7 ore, până la 9 ore de somn în decursul a 24 de ore. Conform datelor oficiale, adulții care dorm mai puțin de 7 ore sunt mai predispuși la probleme de sănătate decât cei care dorm suficient.
Persoanele în vârstă au nevoie de aproximativ la fel de mult somn ca adulții. Începând cu 65 de ani, se recomandă între 7 și 8 ore de somn pe zi pentru o funcționare cât mai bună a organismului.
Somnul este vital. Creierul și corpul uman au nevoie de odihnă pentru a se regenera, iar lipsa și reducerea orelor de somn pot avea efecte grave asupra sănătății fizice, a capacității de concentrare și memorare și a stărilor emoționale. Cele mai frecvente efecte ale insomniei includ:
Toate aceste efecte, la rândul lor, pot avea consecințe grave. Lipsa de concentrare în trafic poate crește riscul de accidente. Scăderea productivității și a performanței la locul de muncă pot duce la scăderea stimei de sine și la creșterea anxietății, a nivelului de stres și a riscului de depresie.
Oboseala afectează și nivelurile hormonale, inclusiv producția de leptină și grelină care reglează apetitul. Acest lucru poate încuraja consumul alimentelor în exces, crescând riscul de obezitate.
Insomnia temporară și insomnia acută pot trece fără administrarea unui tratament specific. În general, aceste tulburări de somn se ameliorează imediat ce dispar factorii care le-au cauzat.
Vestea bună este că insomnia se tratează și se poate vindeca până și atunci când acești factori persistă pe termen lung. Există mai multe opțiuni de tratament pentru insomnie, iar recomandările diferă în funcție de cauză.
În situațiile în care activitățile de zi cu zi sunt perturbate din cauza stării de oboseală, medicul poate recomanda tratamentul medicamentos pentru perioade scurte de timp. În cazul insomniei cronice cauzate de anumite probleme de sănătate, este nevoie și de tratament pentru acele afecțiuni.
Somniferele sunt recomandate pe termen scurt în cazurile grave de insomnie. Acestea trebuie luate doar conform indicațiilor medicale, nu urmând alte recomandări, pentru că pot avea efecte secundare și pot deveni din ce în ce mai puțin eficiente pe termen lung.
Melatonina este un hormon implicat în reglarea ciclului de somn. Administrarea unui supliment cu melatonină poate fi recomandată pentru adaptarea la un nou fus orar sau pentru persoanele cu vârste de peste 60 de ani care întâmpină dificultăți de adormire.
Atunci când insomnia apare din cauza unei depresii, medicul poate recomanda un antidepresiv. La fel ca în cazul somniferelor, aceste medicamente se iau doar conform indicațiilor unui specialist pentru că pot avea efecte secundare serioase.
Datorită faptului că pot genera o stare de somnolență, antihistaminicele pot fi recomandate pentru a grăbi procesul de adormire. Din nou, acestea se iau doar cu recomandare medicală, deoarece pot provoca somnolență chiar și în timpul zilei.
În paralel cu tratamentul medicamentos, se pot recomanda și câteva ședințe de terapie cognitiv-comportamentală. În cadrul acestor ședințe, se pot conștientiza obiceiurile care agravează insomnia și se pot învăța noi modalități de inducere a unui somn odihnitor.
Dincolo de terapie și medicamente, tratamentul complementar poate ajuta la ameliorarea insomniei mai ales când aceasta apare pe bază de stres emoțional:
Exercițiile de respirație, meditație și yoga reprezintă tehnici de relaxare folosite adesea pentru a îmbunătăți calitatea somnului. Practicate în mod regulat, ele contribuie la gestionarea și reducerea stresului, având un real impact pozitiv asupra insomniei.
Unii specialiști recomandă aromaterapia pentru relaxare, detensionare și inducerea unei stări de bine înainte de adormire. Acest lucru se poate realiza prin practici precum inhalarea aburilor obținuți prin diluarea în apă a unor picături de ulei esențial sau masajul cu uleiuri esențiale, însă eficiența lor nu a fost dovedită prin studii.
La fel ca în cazul aromaterapiei, proceduri precum reflexoterapia și acupunctura sunt considerate benefice pentru relaxare și promovarea unui somn odihnitor. Însă în continuare sunt necesare mai multe cercetări pentru ca eficiența acestora să fie demonstrată.
Dacă mai ai și alte neclarități cu privire la insomnie, în secțiunea aceasta ți-am pregătit răspunsuri utile pentru cele mai frecvente întrebări legate de această tulburare de somn.
Da, activitățile fizice ușoare și moderate sunt recomandate pentru a obține un somn odihnitor. Până și plimbările sau activități precum grădinăritul și mersul pe bicicletă pot ameliora insomnia deoarece reduc nivelul de stres și susțin relaxarea. În schimb, se recomandă evitarea activităților fizice intense înainte de culcare deoarece pot avea efectul opus.
Insomnia poate fi indicatorul unor afecțiuni temporare precum alergiile, sau al unor probleme de sănătate mai grave, fie ele fizice (ex: diabet, boli cardiovasculare, dezechilibre hormonale) sau psihologice (ex: depresie, stres posttraumatic și altele).
Pentru un somn odihnitor în timpul menstruației, sunt importante în egală măsură confortul fizic și confortul psihic. De aceea, îți recomandăm să folosești absorbante organice de noapte, pe care le-am creat pentru a ne asigura că dormi liniștită pe tot parcursul nopții – fără grija petelor datorită unui grad foarte ridicat de absorbție, și fără disconfort datorită bumbacului 100% organic care nu irită și este extrem de fin la atingere. Studiile arată de asemenea că exercițiile de yoga înainte de culcare te pot ajuta cu ameliorarea crampelor menstruale dacă nu poți dormi din cauza lor.
Igiena somnului cuprinde toți factorii care îți influențează calitatea somnului, începând de la mediul în care dormi și până la toate obiceiurile tale când te pregătești de culcare.
Câteva exemple de reguli de igienă a somnului implică stabilirea unui program fix cu cel puțin 7 ore de somn pe noapte, evitarea folosirii telefonului sau a altor dispozitive electronice înainte de somn, aerisirea încăperii și reglarea unei temperaturi potrivite în cameră, dar și crearea unei rutine relaxante înainte de culcare.
Cel mai adesea, specialiștii care tratează insomnia sunt medicii psihologi și psihiatri. Dar dacă insomnia este consecința unei alte probleme de sănătate, cauza se va trata la medicul specialist corespunzător.